Parcurgând această pagină, veţi face cunoştinţă cu opere de artă de diverse genuri: picturi, sculpturi, afişe, filme, lucrări digitale bazate pe arta tradiţională japoneză Origami, peisagistică, mobilier, sisteme audiovizuale interactive şi multe alte creaţii pe care nu ştiu sub ce denumire să le prezint.
Caracteristica comună tuturor lucrărilor este insolitul.
Explicaţiile şi linkurile vă oferă informaţii surprinzătore despre ele.
Pagina conţine foarte multe imagini, aşa că daca aveţi o conexiune mai lentă se va încărca mai greu. După părerea mea, merită să aşteptaţi.

Besttips.de este de fapt un portal care oferă linkuri către site-uri de pe care se poate descărca gratis şi legal muzică (evident nu hituri de ultimă oră) în format mp3, în special metalica, hip-hop, hardrock, linkuri către muzică în streaming, linkuri către înregistrări de muzică clasică în format midi, informaţii muzicale de tot felul, linkuri către posturi de televiziune muzicale, softuri muzicale şi multe altele.
De exemplu, ajungând la postul francez de televiziune Arte, constataţi că aveţi acces, până la 15 noiembrie, la peste o oră şi jumătate de muzică barocă în streaming TV, din concertele care au avut loc la Versailles în această toamnă.

În zilele de 19 şi 20 octombrie a avut loc la Paris primul colocviu francofon dedicat Wikipediei. Colocviul a avut drept scop îmbunătăţirea calităţii celei mai populare enciclopedii disponbile pe web, în mai toate limbile pământului, prin implicarea în proiect a unor specialişti care să garanteze calitatea articolelor şi prin sensibilizarea utilizatorilor care sunt solicitaţi să verifice fiabilitatea informaţiilor publicate.
Este de presupus că organizarea colocviului este o consecinţă a mesajelor care semnalează stagnarea şi chiar declinul Wikipediei în engleză şi în franceză.

Şi totuşi pare puţin probabil ca proiectul Citizendium lansat în acest an sau şi mai proaspăta Scholarpedia, care conţin un număr mic de articole girate de specialişti, scrise deocamdată doar în engleză, să poată concura în următorii ani imensa popularitate a Wikipediei, cu toate carenţele şi chiar ingerinţele unor grupuri de interese din unele articole.

Tribune de Geneve publică azi un articol despre ţiganii veniţi din Transilvania la Geneva, ca să cerşească. Autorul articolului, care s-a documentat şi în România, ajunge la concluzia că romii cerşesc la Geneva pentru că sunt discriminaţi în România.
Ciudat este că un prieten, elveţian de origine română, mi-a spus că alte publicaţii şi posturi de televiziune susţin că autorităţile elveţiene au ajuns la concluzia că cerşetorii din Geneva sunt organizaţi şi conduşi de traficanţi originari din România.

Pornesc de la convingerea că marea majoritate a celor care vizitează acest blog nu au migrat încă spre Vista şi nici nu sunt foarte grăbiţi să părăsească XP-ul cel comod şi mai puţin pretenţios.
Trebuie să recunoaştem că, majoritatea dintre noi nu ne-am obosit să aflăm diverse facilităţi în mânuirea XP-ului, oferite de anumiţi Geeks (cunoaşteţi un echivalent românesc?) preocupaţi de aşa ceva.

Un site cu aproape 200 de Tips&Tricks înşirate ca linkuri este întocmit probabil mai demult pentru că, într-un număr de cazuri, oferă explicaţii utilizatorilor de Windows 2000 şi chiar Windows 98.

Deşi este mai proaspăt şi conţine unele sfaturi care nu figurează în site-ul de mai sus (majoritatea se regăsesc) 100 de Tips&Tricks are dezavantajul că presupune parcurgerea întregului text, cam voluminos, pentru găsirea soluţiilor punctuale care vă interesează.
Vă propun să-l descărcaţi în format pdf într-un folder propriu (dreapta,sus), pentru a-l face mai lizibil.
Păcat că persoana care a întocmit sau a adunat această colecţie de Tips&Tricks nu a sistematizat-o pe teme sau măcar nu a pus mai bine în evidenţă titlurile.

Ştiai că există o colecţie mare de clipuri filmate care au ca scop să te ajute să afli cum poţi face tot felul de treburi? De exemplu să-ţi instalezi singur memorie RAM suplimentară în calculator, să croşetezi, să scoţi un dop rămas în interiorul unei sticle şi evident multe alte treburi mai importante sau mai amuzante.

Un blog lansat în luna februarie a acestui an care cuprinde o selecţie de texte în limba engleză, culese din presă în diverse locuri de pe planetă şi completate permanent, încearcă să ne arate modul în care este percepută România în lume. Cea mai mare parte a articolelor selecţionate se referă la economie şi la politică dar nu lipsesc nici temele tehnologice, culturale, religioase, militare, sociale, legate de relaţii internaţionale etc.
Dacă am înţeles bine, selecţia din blog este realizată de Daniel Jianu (articolul a apărut în buletinul publicat de European Institute of Law, Science, and Technology).

Un joc de logică şi atenţie vă cere să asezaţi un grup de cifre astfel încât să formeze un număr ales aleatoriu de calculator. Puteţi decide ca numărul să fie compus din una până la 10 cifre (de la 0 la 9) care nu se repetă în interiorul numărului. Este impusă si conditia ca numărul să nu înceapă cu 0.
Am încercat cu un număr format din 4 cifre şi am reuşit să găsesc soluţia din 4 încercări. Când am încercat a doua oară, a fost nevoie de 9 încercări. Contează deci şi inspiraţia la alegerea primelor grupe de cifre.
Citiţi cu atenţie instrucţiunile din partea de jos a paginii.

Livemocha este un sistem social iniţiat în acest an, bazat pe tutoriale, pe sprijinul vorbitorilor nativi ai limbii pe care doriţi să o învăţaţi, pe chat şi pe conversaţii audio.
Aveţi acces în prezent la 27 de limbi, pornind de la cunoştinţe în oricare alta din aceste limbi. Româna nu figurează printre ele. Nu am informaţii privind eficienţa metodei, dar cred că e de încercat folosirea ei.

CNet recomandă Mango, un sistem online gratuit de limbi străine bazat pe planşe în Flash dar şi cu componente audio. Numărul de limbi accesibile e mai mic, dar programul (în beta) pare bine structurat.

Mi-a plăcut mult un site amplu pentru învăţarea limbii engleze, care cere o înregistrare gratuită simplă şi este destinat atât elevilor cât şi profesorilor, dar poate fi accesat cu plăcere de oricine vrea să-şi verifice propriile cunoştinţe (eventual cu teste şi jocuri simpatice) sau este curios să vadă multitudinea de soluţii, interesante şi adesea amuzante, care pot fi folosite pentru învăţarea sau perfecţionarea cunoştinţelor într-o limbă străină.

Ştiaţi că? este un clip video de pe You Tube, care conţine, sub formă de text scris, informaţii spectaculoase. Dacă prima parte a clipului, care cuprinde date din China şi India raportate la cele din Statele Unite, exprimă îngrijorarea occidentală faţă de expansiunea crescândă a acestor ţări asiatice, restul clipului ne vorbeşte despre globalizare, despre învăţământul de azi şi de mâine, după care descrie evoluţia uluitoare a informaţiilor distribuite şi a tehnologiei.

Acest clip apare pe You Tube în numeroase forme, dar majoritatea informaţiilor sunt aceleaşi. Dacă doriţi să-l vedeţi într-o formă ilustrată şi cu unele completări puteţi alege această formă.
O altă formă, care se anunţă ca fiind actualizată în iunie 2007, introduce unele informaţii despre blogosferă şi despre unele preferinţe ale generaţiei tinere.

Dintr-o publicaţie americană cu o ediţie în limba română, am aflat că în luna martie a acestui an, Departamentul pentru Sănătate si Igienă Mentala din New York a solicitat să nu mai fie furnizate alimente cu continut de acizi graşi cu structura „trans” produşi pe cale industrială. În articol se explică motivele pentru care a fost luată această măsură.

Cum nu auzisem de acest tip de grăsimi, am încercat să aflu. Am găsit explicaţii vaste, în româneşte, într-un articol amplu de pe site-ul unui magazin virtual de produse naturiste, din care am aflat şi care sunt măsurile luate în diverse ţări din lume pentru descurajarea folosirii acestui tip de grăsimi, incriminat de peste 30 de ani de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Am reţinut că, în SUA, Mc Donalds si KFC au inceput sa experimenteze folosirea uleiurilor pentru prăjit ce nu produc prin încalzire grăsimi trans, iar Wendy, un alt mare lanţ de restaurante a anunţat eliminarea uleiului vegetal hidrogenat din produsele sale.
La noi, populaţia consumă o cantitate mare de grăsimi trans în uleiurile rafinate şi dublurafinate folosite la gătit, în margarină şi în produsele de tip fast food, snacks, chips, prăjituri, produse de patiserie.

O fi având Bogdan sfaturi utile în această privinţă pentru noi, locuitorii unei ţări în care protecţia consumatorului este o ficţiune?

Cred că virtuozitatea în spectacolele de circ îşi păstrează farmecul şi în epoca noastră supertehnologizată. În consecinţă, vă propun să urmăriţi un filmuleţ cu o demonstraţie care mi s-a părut remarcabilă, chiar dacă "dispozitivele" folosite existau şi cu un secol în urmă.

How Stuff Works este un site cu subtitlul „e interesant să afli” în care găseşti răspunsuri la întrebări din cele mai diverse domenii, de la date despre automobilul Porsche Carrera, şi explicaţii privind funcţionarea microprocesoarelor sau a creierului uman, până la reţete culinare sau prezentarea picturilor de la Giverny ale lui Claude Monet.
Întrebările sunt grupate pe domenii. În plus aveţi acces la ghiduri, hărţi, secvenţe video etc.

Dintr-o ştire recentă aflăm că Discovery Communications a cumpărat HowStuffWorks. Compania care deţine canalul de televiziune Discovery intenţionează să folosescă drepturile de exclusivitate ale site-ului asupra unui număr de 30.000 de cărţi, 800.000 de imagini şi peste 180.000 de planuri şi hărţi pentru a construi o Video Wikipedia cu peste 100.000 de ore de clipuri de educaţie ştiinţifică, însoţite de explicaţii.

Puţini din oamenii care au trăit cu 400 de ani în urmă se bucură azi de celebritatea lui William Shakespeare. O pagină web, care îşi propune să concentreze câteva informaţii despre Shakespeare, listează cele 37 de piese de teatru scrise de el, enumeră multe din citatele din opera lui care se bucură şi azi de o mare notorietate, ne informează că piesa Romeo şi Julieta a fost ecranizată în 6 filme de lung metraj, înşiră alte filme bazate pe piesele marelui dramaturg sau inspirate din opera lui şi menţionează că finalul uneia din piesele celebre ale formaţiei The Beatles se încheie cu un fragment din Regele Lear.

Este incontestabil că acţiunea întitulată RoBloggers Survey 2007, iniţiată şi muncită de Carmen Halotescu şi Cristian Manafu constituie o reuşită.
E bine totuşi să nu uităm că rezultatul măsurătorii se bazează pe bunăvoinţa de a răspunde a unui număr de bloggeri şi pe sinceritatea declaraţiilor acestora. Studiul nu emite pretenţia de a constitui analiză exhaustivă a blogosferei româneşti pentru că alcătuirea (oriunde în lume) a unui eşantion al blogosferei bazat pe regulile ştiinţifice ale statisticii, cu o marjă de eroare cât de cât acceptabilă, este imposibilă astăzi.
Pe de altă parte, umoristul francez Jean Delacour zice: „Statisticianul este un om care face un calcul corect, plecând de la niste premize discutabile, pentru a ajunge la un rezultat eronat”.

Există rezultate ale cercetării care au şanse mari să ofere componente ale unei imagini corecte a blogosferei noastre. Mă refer la localizare, împărţirea pe sexe şi vârste, modalităţile de informare.
Am rezerve în privinţa concluziei privind creşterea credibilităţii blogurilor. Faptul că blogurile cu rating mare au început să conţină publicitate, corelat cu lipsa oricărei obligaţii de a separa publicitatea de restul conţinutului, permite apariţia publicităţii mascate într-un text care se prezintă ca fiind informativ. Publicitatea mascată, strict interzisă la televiziune şi folosită cu încălcarea codurilor deontologice în presă, este foarte uşor de inserat în bloguri, în special prin linkuri. Nu mă refer la opţiuni vădite precum cele ale lui Vivi care pledează pentru Google sau ale lui Eduard care preaslăveşte Microsoftul şi evident nici la blogurile corporatiste care au o componentă publicitară intrinsecă, ci la texte care se pretind obiective. Mai cred, dar nu am dovezi, că unele atacuri din bloguri, la adresa unor companii sau persoane, sunt finanţate.

Voi îndrăzni să exprim constatări şi puncte de vedere personale, împărtăşite poate şi de alti bloggeri (probabil nu foarte numeroşi) privind aspecte care nu puteau constitui teme în chestionar.

Este evident ca valoarea şi utilitatea unor bloguri nu pot fi măsurate. Ca şi în cazul programelor de televiziune, ratingul nu este un criteriu de departajare a calităţii.

Presa recunoaşte frecvent influenţa crescândă a blogurilor, acordând atenţie în special blogurilor cu trafic mare.

Chiar dacă sunt puţine, mi se par importante şi utile blogurile medicilor, juriştilor, dascălilor, iubitorilor de literatură. Sper să fie mai multe.

Numărul blogurilor cu informaţii din domeniul IT a crescut dar, după părerea mea, în mică măsură în sensul dezvoltării nivelului de cunoştinţe în acest domeniu, în care mulţi lucrăm după ureche, ci preponderent spre aplicaţii în jocuri, gadgeturi, publicitate, marketing, PR.
Legat de tema IT, cred că ar fi fost interesante observaţiile unor specialişti sau utilizatori documentaţi cu privire la softurile scump plătite şi adesea de calitate discutabilă folosite în administraţia publică, în bănci şi în alte organisme.

Blogurile corporatiste au devenit mai influente, chiar dacă uneori nu vădesc profesionalism în conţinut.

Nu am informaţii despre existenţa unor bloguri dedicate analizei problemelor economice şi sociale de la noi şi din lume, evident în baza unor cunoştinţe structurate.

Mă surprinde dezinteresul marii majorităţi a bloggerilor români faţă de avantajele dar si complicaţiile create de aderarea noastra la Uniunea Europeană, faţă de implicaţiile globalizării, faţă de schimbările climatice, faţă de consecinţele declinului combustibililor fosili.

Indrăznesc sa enunţ câteva nemulţumiri personale privind blogosfera noastră.
- Am senzaţia că ultimul an a adus cu sine formarea unor găşti de bloggeri care se gratulează cu un volum crescut de vorbe de ocară şi cu acuze reciproce, gustate – din păcate – de mulţi cititori de bloguri (metodă preluată de pe forumurile umplute cu înjurături generate de partizanate, în special politice, stupide sau plătite). In blogosferă, scandalurile au drept subiect preferat afacerile online cu profituri semnificative şi acuzele de furt de conţinut de pe site-uri şi bloguri.

- Mă deranjeaza insinuarea în blogosferă a câtorva politicieni dubioşi şi a unor mercenari folosiţi şi pe posturile de televiziune înfeudate, unde se prezintă ca jurnalişti, analişti sau consultanţi pentru imagine.

- Nu am remarcat în bloguri vreo încercare de analiză a cauzelor care au permis hoţiile îmbogăţiţilor tranziţiei.

- Societatea civilă dedicată interesului public (aşa cum e inţeleasă în ţările evoluate, unde e activă în blogosferă) este aproape inexistentă în blogosfera noastră.

- Mă miră lipsa de interes manifestată faţă de blogurile (puţine de altfel) care încearcă să adune nemulţumirile consumatorilor, deşi calitatea multor servicii şi produse este sub orice critică în România.

Mi se pare că blogosfera confirmă părerea unui american, pe care l-am citat într-un post de ieri şi care susţine că românii au o capacitate limitată de a-şi controla propriul destin şi o atitudine pasivă faţă de marile abuzuri publice.

Cer scuze că am insistat asupra jumătăţii goale a paharului. Pentru jumătatea plină, voi încerca să revin cu cazuri particulare.

Downloadpedia prezintă o mare cantitate de soft gratuit organizată în format wiki. Acest fapt permite o organizare clară a domeniilor de utilizare a diverselor programe şi posibilitatea de regăsire a unui program pe care vi l-a recomandat cineva.
Via Info Kappa

In publicaţia în limba engleză Vivid, editată în România, despre care am mai povestit pe acest blog, a apărut un articol al unui tânăr analist american care consideră comportamentul naţional românesc ca fiind foarte atipic pe plan mondial.
Extrag un citat din articol, poate nu cel mai semnificativ, dar care – după părerea mea – exprimă o realitate deloc îmbucurătoare:
„Romanians tend to view themselves as victims of history and circumstance, with limited ability to control their own destiny. First, they demonstrate a passive approach in the face of gross public abuses”.

E prezentat ca test de inteligenţă, dar eu l-aş numi test de perspicacitate. Cu această indicaţie (cf. DEX perspicacitate e sinonim cu agerime, isteţime etc) cred că micul test e mai uşor de rezolvat.

BBC ne informează că în analiza sa anuală asupra libertăţii presei, organizaţia „Reporteri fără frontiere” constată că un număr semnificativ de bloggeri sunt supuşi represiunilor în lumea anului 2007. 64 de persoane sunt încarcerate în diverse state pentru opiniile pe care le-au postat pe web. 50 se află în China şi 8 în Vietnam.
În ceea ce priveşte încălcarea libertăţii presei în ansamblu, în acest an pe primul loc se clasează statul african Eritreea, urmat de Coreea de Nord şi Turkmenistan. În Europa, Rusia se află în topul încălcării libertăţii de exprimare.

Pentru a rezolva testul trebuie să cunoaşteţi diverse tipuri de nori, dar şi denumirile englezeşti din acest domeniu.

Modestele softuri de care dispun nu-mi permit să aflu cine oferă site-ul Vremea pe glob care prezintă, în limba română, prognoza pe 10 zile în foarte multe localităţi de pe glob. Din câte ştiu, este primul site de acest gen cu numele de domeniu .ro.
Sărind de la o extremitate la alta a globului, am constatat, de exemplu, că în Arctic Village din Alaska se prevăd, săptămâna viitoare, temperaturi mult mai scăzute decât în oricare din cele 8 baze din Antarctica nominalizate pe site.
Folosirea site-ului mi se pare, în general, simplă şi comodă.

Site-ul are şi un link numit "Ştiri" către ceea ce se doreşte a fi o revistă a presei româneşti cu titlul Pe scurt şi subtitlul „Ştiri la minut”, foarte încărcată, cu informaţii preluate dintr-un număr foarte mare de surse.
Am parcurs site-ul sâmbătă 20 oct. în jurul orei 19.
Aceeaşi ştire este repetată frecvent de multe ori, fiind preluată de multe publicaţii de la aceeaşi agenţie de ştiri (uneori se repetă chiar aceeaşi ştire din aceeaşi sursă).
Faptul că revista foloseşte şi surse din blogosferă ar putea fi considerată lăudabilă dacă unele informaţii nu ar fi culese de pe bloguri căre conţin mai degrabă opinii şi atacuri legate de interesele unor grupuri politice decât ştiri, cum ar fi, de exemplu, acesta sau acesta.
In afara de o parte din ştirile culese de pe bloguri care se ocupă de sport şi de noile tehnologii în care apar informaţii din surse străine, relaţiile site-ului cu blogosfera mi se par neinspirate: iată, de exemplu, ce s-a selectat de pe un blog care are destul conţinut interesant sau o ştire „în româneşte”.
Îndrăznesc să-mi exprim opinia că linkul din site întitulat Revista presei ar fi mai potrivit ca pagină de intrare în site, până când se face un pic de ordine în Ştirile la minut.
Ciudat este că şi în această pagină, mai bine organizată, selecţia din blogosferă (mult mai redusă) nu ţine seama de importanţa ştirilor ci pare să fie făcută pe baza unor simpatii personale (cer scuze dacă greşesc şi alegerea blogurilor este doar aleatorie).

Un prieten din Statele Unite îmi spunea că aproape toate produsele electronice şi electrocasnice de larg consum de pe piaţa americană sunt „made in China”.
Mi-am adus aminte de spusele lui, aflând azi de la Vocea Americii că în centrul discuţiilor miniştrilor de finanţe din grupul G7 (Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia, Japonia şi Canada), care au avut loc ieri la Washington, a stat faptul că rata de schimb a monedei chineze (Yuanul), controlată de guvern, este substanţial subevaluată faţă de valoarea ei reală. Subevaluarea este apreciată de specialişti la 30%, pe plan mondial şi la 40% faţă de dolarul american.
Cursul dolarului american a scăzut în acest an cu 9% faţă de Euro şi cu 20% faţă de dolarul canadian. Şi yenul japonez este puternic afectat de cursul artificial al monedei chineze.
Miniştrii de finanţe ai celor 7 ţări puternic dezvoltate au discutat de asemenea despre implicaţiile preţului record al petrolului şi despre recentele turbulenţe de pe pieţele financiare.
O analiză mai amănunţită a discuţiilor de ieri de la Washington poate fi găsită azi în Tribune de Geneve, care precizează că s-au discutat – printre altele – şi problemele pieţei imobiliare americane.

Lupta cu taurii, una din cele mai apreciate manifestări tradiţionale spaniole, începe să piardă teren.
Aflăm din 9 AM că doi deputaţi ecologişti spanioli, mai multe personalităţi din cultură şi sport şi 70 de organizaţii neguvernamentale cer să se introducă în proiectul de lege pentru protecţia animalelor „abolirea tuturor tipurilor de spectacole sau ritualuri care presupun rele tratamente aplicate animalelor, moartea sau tortura acestora”.
Televiziunea publică spaniolă (TVE) nu a mai difuzat in acest an, în direct, coridele, pentru a nu leza copiii, iar un sondaj Gallup din 2006 arată că aproape trei sferturi dintre spanioli sunt dezinteresaţi de coride.
Pe de altă parte, arenele sunt pline şi luptele cu taurii atrag turiştii.

Raţionând la rece, ar trebui să acceptăm că acest gen de spectacol exploatează instinctele primitive ale unor oameni şi încurajează brutalitatea.

Chiar dacă nu se află pe lista invenţiilor premiate despre care era vorba în postul precedent, mi se pare interesantă realizarea unui om de ştiinţă din Germania care a construit o pernă conectată la un calculator care deformează anumite zone ale pernei în funcţie de zgomotul produs de sforăit, astfel încât să asigure poziţia optimă a capului pentru care sforăitul este mult atenuat.

Publicaţia R&D Magazine selecţionează anual, de 45 de ani, 100 invenţii pe care 50 de experţi din întrega lume le consideră ca fiind cele mai importante pentru diverse domenii ale ştiinţei şi tehnologiei. Invenţiile premiate în anul 2007, grupate pe domenii, au fost anunţate în luna septembrie, iar festivitatea de premiere a avut loc ieri la Chicago.
Mi se pare interesantă selectarea şi prezentarea elegantă de pe blogul InventorSpot a 10 din invenţiile premiate a căror menire este protecţia sănătăţii, semnalată de Info Kappa.

O mulţime de fotografii din anii 30 ai secolului trecut ar putea să vă ofere imaginea „Micului Paris” de altă dată. Multe din clădirile din fotografii există şi azi.
Cred că e mai bine să măriţi dimensiunile imaginilor la 100%.

Mă întreb uneori dacă ritualurile complicate şi costisitoare ale religiilor au vreo legătură cu fondul credinţei în Divinitate sau dacă reprezintă, pur şi simplu, spectacole care au rolul să impresioneze, uneori până la extaz, pe cei săraci şi nu prea şcoliţi, mai ales când se află într-un necaz.
Nu cred că înaltul prelat care conduce ritualul filmat ar fi foarte încântat dacă prima parte a filmului ar ajunge sub privirile tuturor oamenilor „săraci cu duhul"

Pornind de la la ritualuri, nu am avut intenţia să particularizez fenomenul la slujba oficiată sub conducerea patriarhului Rusiei şi nici la ortodoxie, ci la ceremoniile, protocoalele, pelerinajele, interpretările şi rânduielile religioase de tot felul. Toate acestea nu au, după părerea mea, nici o legătură cu credinţa fiecărui om, ci au rolul de a direcţiona comportamentul uman în sensul dorit de conducătorii diverselor culte şi orientări religioase.
Credincioşii fervenţi ai unor culte acceptă direcţionări care se întind de la tragic la hilar, de exemplu de la interpretarea sângeroasă a jihadului islamic până la faptul că adepţii ultrareligioşi ai cultului mozaic nu ating un comutator electric şi nu se urcă într-un autovehicul, sâmbăta.
Dacă adugăm la toate astea şi sugestia unor ierarhi către credincioşi că doar cultul lor e cel corect, putem să ne întrebăm care sunt limitele în care pot pretinde diversele religii că reprezintă credinţa.

Guvernul britanic a dispus ca Agenţia pentru Protecţia Sănătăţii să investigheze, timp de 2 ani în şcoli, locuinţe şi clădiri de birouri, dacă reţelele wireless pentru calculatoare aduc daune sănătăţii, semnalează săptămânalul Guardian.

Aflăm azi din 9 am că, prezent fiind la Teheran, la summitul statelor de la Marea Caspică, preşedintele rus Vladimir Putin, împreună cu şefii de state ai Azerbaidjanului, Kazahstanului şi Turkmenistanului s-au angajat să nu autorizeze folosirea de către o ţară terţă a teritoriului lor pentru o agresiune impotriva Iranului.
Rezultă că "in caz de conflict radical" pe tema programului nuclear iranian intre Iran si americani, "Moscova va veghea interesele Iranului", scrie ziarul rus Kommersant.

Oare Rompetrolul în care statul Kazahstan e acţionar majoritar, cu Petromidia aproape de viitoarea baza americană de la Kogălniceanu, are obligaţii şi în acest sens?

Pe 12 octombrie, am postat o problemă de logică intitulată "Pătrate din chibrituri", în care am comis o greşeală corectată azi, la semnalarea unui prieten al blogului.
Vă mai propun o problemă de pe aceeaşi pagină:

6 fragmente de lanţ sunt formate din câte 4 inele. Trebuie să formaţi, din fragmentele de lanţ, un lanţ continuu cu 24 de inele. Costul tăierii şi relipirii unui inel este 2 dolari.
Găsiţi o metodă care vă permite să reduceţi costul operaţiei la mai puţin de 10 dolari.
Aflaţi soluţia pe această pagină web la puzzle #33.

Ca şi aparatele de aer conditionat, frigiderele figurează printre marii consumatori casnici de energie. În mai multe laboratoare din lume se fac cercetări pentru realizarea unor frigidere care se bazează pe sisteme magnetice. Aceste frigidere, despre care se presupune că vor fi comercializate în 5-10 ani, vor avea un consum de energie mai mic şi nu vor produce zgomot.

Un atlas istoric al Europei prezintă harta politică a continentului nostru, la fiecare început de secol, între anul 1 şi anul 2000.
Pentru mine, ca nespecialist, este neaşteptat faptul că în anul 100, când imperiul roman avea ca hotar nordic Dunărea, regatul Daciei era cel mai mare stat independent din Europa aflată în afara stăpânirii romane.
Zonele româneşti sunt precizate începând cu anul 1300, când sunt nominalizate teritoriile Moldovei şi Valahiei care figurează ca fiind coduse de bani, ţinutul Severinului şi Transilvania. Singurele noastre oraşe figurate pe harta integrală a Europei de atunci sunt Suceava si Hermanstadt (Sibiu). Târgovişte şi Chilia figurează pe harta din 1400, iar în 1500 apar oraşele Bucureşti, Brăila şi Iaşi, dar Târgovişte dispare. Amuzant este faptul că în anul 2000, când sunt reprezentate toate judeţele noastre, singurele oraşe semnificative româneşti de pe harta Europei sunt Bucureşti, Brăila şi Giurgiu.

ICANN este organismul internaţional abilitat să gestioneze sistematizarea numelor de domenii pe internet (DNS).
Astăzi ICANN a lansat un experiment, anunţat pe 25 septembrie, care urmează să testeze introducerea de adrese de internet scrise în 11 limbi cu alfabete diferite de cel latin, cu alte cuvinte pregătirea internaţionalizării adreselor de internet care se limitează azi la folosirea standardului ASCII.

Materialul publicat pe site-ul ICANN prezintă pagina wiki pusă la dispoziţia celor dispuşi să acorde sprijin experimentului care va avea o durată limitată şi prezintă în engleză, în două secvenţe filmate, disponibile şi pe You Tube, informaţii privind experimentul.

Este evident că, în foarte multe cazuri, este mult mai comod să execuţi o operaţie apăsând două taste decât parcurgând şi clicând cu mouse-ul linkurile din diverse colţuri ale ecranului şi chiar de pe pagini diferite.
Cu peste doi ani în urmă, selectam pe acest blog câteva scurtături mai puţin cunoscute care mi s-au părut utile. Aproape toate folosesc tasta Windows care deschide meniul Start:

Win+E deschide Windows Explorer
Win+M minimizează toate ferestrele deschise
Win+R deschide fereastra Run din Start
Win+F: deschide fereastra Search din Start
Win+Pause/Break deschide fereastra System Properties din My Computer
Alt+Enter deschide fereastra Properties a unui folder sau a unui fişier selectat în Windows Explorer.

Pe blogul CNet.ro am găsit aserţiunea „Ceea ce îi face pe unii să nu folosească scurtăturile din taste este că… le uită”.
În consecinţă blogul ne trimite la un link către un soft gratuit care permite completarea şi modificarea scurtăturilor bazate pe tasta Windows şi vi le aminteşte, oferind prezentarea pe ecran a tastaturii cu afişarea aplicaţiei care se deschide prin apăsarea tastei Win+tasta respectivă.
L-am instalat de câteva zile şi l-am completat cu executabilele, fişierele de tot felul şi folderele pe care le folosesc destul de frecvent, dar pe care nu le-am introdus în Quick Launch pentru că l-aş fi aglomerat prea tare. Dacă vă tentează să instalaţi softul pe calculator, reţineţi totuşi că afişarea/eliminarea tastaturii de pecran se face comod cu Win+Z.

Pe acelaşi blog am găsit un link către o bibliotecă online de scurtături de tastatură pentru cele mai cunoscute programe, navigatoare şi sisteme de operare. Baza de date utilă în Windows, Linux şi Macintosh este foarte bine organizată, permiţând accesarea comodă a aplicaţiei care vă interesează.

Şi acum îngăduiţi-mi să vă prezint câteva fapte a căror însumare poate fi semnificativă sau doar întâmplătoare:
Blogul de educaţie IT CNet.ro (excelent după părerea mea) este iniţiat de departamentul media al Conferinţei Episcopilor Catolici din România.
Din ziarul Cotidianul am aflat că noul şef rabin al evreilor din România, în vârstă de 28 de ani, a absolvit Facultatea de Automatică din Politehnica bucureşteană, înainte de a urma şcoala de rabini la New York.
Evenimentul Zilei ne povestea cu vreo 6 luni în urmă că un preot român din Paris a înfiinţat prima asociaţie de webmasteri ortodocşi.

Dacă ţinem seamă că publicitatea, marketingul, PR-ul, jurnalismul sunt mai atractive decât informatica în rândul celor ce-şi aleg azi o carieră, să contăm pe sprijinul slujitorilor cultelor religioase în dezvoltarea informaticii româneşti?

Pe această pagină sunt înşirate filmele, actorii, actriţele şi regizorii care au obţinut premiul Oscar din 1929 până în prezent.

Aflu din publicaţia franceză Clubic că actualei versiuni a aplicaţiei gratuite Google Earth i s-au adăugat filmuleţe You Tube care au teme legate de anumite locaţii.
Din România figurează un singur film: Botoşani, începutul anilor 1900. Nu cunosc oraşul, dar imaginile descriu o urbe elegantă cu edificii frumoase. Interesant este că o parte din imagini sunt colorate probabil cu Photoshop).

Pentru a introduce linkurile You Tube în Google Earth intraţi în stânga jos pe Featured Contents, extindeţi-l şi bifaţi You Tube.

Constat totodată că Google Earth îşi extinde aria preocupărilor şi către problemele legate de mediu şi de conservarea speciilor aflate în pericol. Iată un link referitor la Copşa Mică la care m-a trimis Google Earth.

Pe un blog al iubitorilor de păsări am găsit un fimuleţ nostim foc cu un papagal alb, mare amator de muzică şi dans.

Un site al unei organizaţii neguvernamentale maghiare prezintă informaţii despre seisme, erupţii vulcanice, epidemii, incendii, inundaţii, distrugeri generate de cauze biologice sau meteorologice, explozii, accidente tehnologice, aviatice, navale şi rutiere din toată lumea, actualizate zilnic. Amănuntele sunt preluate din sursele folosite.
Deşi susţine că monitorizează 6-700 de surse de ştiri, organizaţia se bazează exclusiv pe informaţii disponibile în limbile engleză şi maghiară. Ştirile care nu apar în sursele monitorizate nu figurează pe site. Din această cauză, multe necazuri care sunt semnalate doar în franceză, germană, spaniolă, italiană etc. nu sunt luate în evidenţă.
Ultimul accident semnalat din România dateaza din 20 septembrie si se referă la o explozie cu 4 răniţi de la fabrica de armament din Mija.

Cu ajutorul a 18 beţe de chibrituri s-au alcatuit cele 6 pătrate din figura de mai jos.

MUTAŢI (cer scuze pentru formularea iniţială: ridicaţi) două beţe astfel încât să rămână 5 pătrate.
Găsiţi soluţia pe această pagină web la puzzle #43.

Aflu răscolind un site dedicat informaţiilor mai puţin cunoscute că aspirina, medicamentul cel mai cunoscut din lume, are nu numai utilizări în afecţiuni structural diferite dar şi o istorie spectaculoasă care pleacă de la ipoteza că, în secolul al IV-lea înainte de Hristos, Hipocrate prepara din scoarţa şi frunzele de salcie un preparat împotriva durerilor, care era predecesorul aspirinei. Ideea a fost reluată abia în secolul XVIII.
Acidul acetilo-salicilic, în formula lui de azi, a fost realizat de un chimist de la compania germană Bayer, în 1899.
Printre multele informaţii din articol, este subliniat faptul că după înfrângerea Germaniei în primul război mondial, patentul aspirinei deţinut de firma Bayer a fost anulat de puterile învingătoare, printre alte despăgubiri de război care au determinat crahul de atunci al economiei nemţeşti.
E uşor de dedus că industria farmaceutică, a cărei influenţă asupra forţelor politice este evidentă azi în lume, avea trecere mare la guverne şi cu un secol în urmă.

Netlingo este un dicţionar online de cuvinte şi acronime în engleză, specifice Internetului. Dicţionarul conţine numeroşi termeni proprii argoului de chat dar şi cuvinte precum „administrivia” cu implicaţii în aspectele juridice ale domeniului sau termeni tehnici de specialitate cum ar fi „microphotonics”.

O colecţie uriaşă de imagini reprezentative din 300 de ţări şi teritorii vă stă la dispoziţie.
Dacă vă deranjează prezentarea tradusă caraghios în româneşte, accesaţi pagina de intrare originală.

Fotografiile pot fi copiate cu clic dreapta şi Save Picture As. În consecinţă, presupun că preţul de cumpărare, cam piperat, se referă la dreptul de difuzare a oricărei fotografii.

Am descoperit blogul Hemmy.net când căutam idei interesante folosite în publicitate, informându-mă pentru un post recent.
Am constatatat atunci că, în afara unui volum mare de publicitate care pune în evidenţă succesul blogului, multe posturi fac practic publicitate multor produse interesante (nu ştiu în ce măsură este vorba de o publicitate plătită în vreun fel), dar şi că majoritatea posturilor din blog se referă la informaţii foarte simpatice culese din diverse surse de pe www.
Nu am găsit, în prezentări, nemulţumiri la adresa vreunui fapt, subiecte ori expresii obscene sau vreo urmă de agresivitate.
Chiar dacă mă face să fiu invidios, trebuie să recunosc că Hemmy.net, care prezintă ca şi mine informaţii de tot felul culese de pe web, are mult mai mult farmec decât blogul meu şi e incomparabil mai bine organizat.

O mai fi existând în blogosfera românescă un blogger tentat de acest gen de abordare a informaţiilor de pe web şi nu-l ştiu eu?

La sfârşitul anului 2005, observam într-un post că numărul publicaţiilor româneşti din Canada e mult mai mare decât în alte părţi ale lumii. După aproape doi ani, ieri am găsit un comentariu anonim la acel post cu un link care trimite la numeroase nemulţumiri ale unor români care au emigrat în Canada. Nu ştiu dacă e vorba de un punct de vedere împărtăşit de mulţi români care s-au stabilit în Canada (în special în Quebec) sau e vorba de reacţia unui grup restrâns.

Un blog franţuzesc a organizat un concurs care testeaza cunoştinţele despre compania şi produsele Google.
Trebuie sa va inscrieti la concurs si puteti da raspunsuri doar o data pe zi.
In clasament apar peste 350 de participanţi la test.

În Marea Britanie există o asociaţie a celor care iubesc norii. Membrii asociaţiei admiră cerul înnorat şi publică articole poezii, fotografii şi picturi despre nori. Sunt aproape 10 mii şi au chiar şi un manifest.

La noi, în România, unde sunt mediatizaţi excesiv indivizi care ucid bestial animale şi plătesc doar o mică amendă, există o asociaţie pentru protecţia liliecilor care editează materiale educative despre aceste vieţuitoare şi susţine protecţia lor. De pe site-ul asociaţiei aflăm că există şi o lege pentru aderarea României la Acordul privind conservarea (cu sensul protecţia) liliecilor în Europa.

Un site francez oferă o selecţie a celor mai interesante imagini văzute din satelit, care figurează în Google Maps şi Google Earth.
Selecţia cuprinde câteva sute de imagini dar, fiind franţuzească, nu este dominată de repere americane. Aveţi în schimb prilejul să apreciaţi organizarea spectaculoasă a clădirilor şi grădinilor de la Versailles sau dimensiunea vilei fotbalistului Zidane, raportată la clădirile alăturate.
Printre obiectivele interesante, am remarcat autostrada Matrix, de doar 2 Km., construită în zona San Francisco, exclusiv pentru unul din filmele trilogiei "Matrix", celebrul Tower Bridge din Londra, muntele Fujiyama din Japonia, unul din palatele din Bagdad ale lui lui Saddam Hussein sau giganticul vapor Queen Mary.
N-am pus linkuri către ele lăsându-vă plăcerea de a vă selecta singuri preferinţele.

În general cunoştinţele noastre despre Africa sunt destul de reduse. Cred că, în afară de specialiştii în domeniu, puţini români ştiu să răspundă care sunt ţările ale căror capitale sunt înşirate pe această pagină de site (întrebările sunt însoţite de răspunsuri).

Un articol care parcurge istoria metodelor de contracepţie şi de protectie împotriva bolilor cu tansmitere sexuală menţionează că studiile efectuate la Universitatea Harvard confirmă că un jet cu Coca Cola poate constitui, datorită acidităţii băuturii, o metodă contraceptivă.

Fotografiile animalelor sunt însoţite de explicaţii privind particularităţile şi habitatul lor.

Tehnologia RFID (Radio-frequency identification) câştigă teren în diverse domenii. Gândită iniţial doar ca un sistem mai sigur pentru înlocuirea codului de bare prin care casele de marcat identifică un produs, RFID îşi găseşte utilizări în diverse domenii cum ar fi cardurile bancare, implantarea sub pielea omului a unor chipuri care oferă instantaneu informaţii despre antecedentele medicale şi alergiile unei persoane, selecţia şi redarea unor videoclipuri etc. O succesiune de 8 fotografii prezintă diverse aplicaţii ale sistemului de identificare prin radiofrecvenţă.
Şi pentru că în ţările avansate, sănătăţii omului i se acordă mai multă atenţie de cât la noi, iată o aplicaţie pentru securizarea transfuziilor de sânge menţionată anul trecut într-o publicaţie românescă.

Vivid este o publicaţie în limba engleză, editată şi tipărită din anul 1999 în România , care are ca subtitlu „Romania through international eyes” şi e condusă de australianul Andrew Begg, stabilit în ţara noastră în 1994. Echipa Vivid mai cuprinde englezi, un sud-african (coresponent la Iaşi), americani, irlandezi, un olandez, români (unii membri ai echipei nu sunt rezidenţi în România). Printre colaboratori l-am remarcat pe Tom Gallagher.
Cele 5000 de exemplare sunt distribuite gratuit în hoteluri şi restaurante de lux, în centre de afaceri şi pe bază de abonament. Deduc că veniturile îi vin din publicitate.
Publicaţia tratează subiecte politice, economice, financiare, cultural-artistice, sociale, juridice etc.
Chiar dacă am mai auzit despre unele comportamente neinspirate ale Domnului Cioroianu ca ministru de externe, sunt intrigat de gafa făcută anul trecut de istoricul şi politicianul liberal, descrisă într-un articol publicat recent în Vivid de britanicul Mark Percival, directorul Think Tank România.

Dacă vreţi să păstraţi un film care se difuzează la un moment dat pe un program de televiziune sau orice altă producţie transmisă la televiziune, puteţi alege una din propunerile de softuri (unele gratuite) din publicaţia franceză Clubic, folosind ca sursa un tuner adaptat la calculator sau un program transmis în streaming pe internet. Articolul are 3 pagini.
Dacă secvenţa e scurtă, o puteţi înregistra pe un CD.

Presupun că e vorba de cel mai mic aparat fotografic care arată ca atare, pentru că am tot auzit de fotografii făcute de spioni cu brichete, pixuri, nasturi etc.

Berlinezii preferă să se scalde în piscina cu apă caldă din râu, decât direct în râul Spree care e cam rece.

E cam mare diferenţa dintre aspectul celebrităţilor nemachiate şi cel din pozele prezentate publicului.

La fel ca majoritatea concetăţenilor mei, încerc să evit calupurile publicitare, sincronizate în ultimii ani pe toate posturile noastre de televiziune, ca să fie greu de ocolit.
Mi s-a întâmplat nu demult, la Paris, să deschid televizorul în timpul unui calup publicitar pe M6. Am nimerit un clip care mi-a plăcut, apoi am văzut tot calupul fără să comut. Întâi mi-am zis că eram atras de ceva diferit de ce vedeam acasă. Apoi mi-am dat seama că, deşi erau şi clipuri nesărate care îmi aminteau de grosul publicităţii de acasă, destule clipuri aveau haz sau conţineau un element surpriză. E mult mai puţină vorbă decât în clipurile noastre, n-am văzut prezentarea unor aşa zise varietăţi noi ale unor produse existente şi nici înşirarea de ingrediente cu denumiri ciudate la produse alimentare sau cosmetice. E drept că publicul ţintă fiind mult mai avizat, nu i se servesc informaţii incorecte, aşa cum se mai întâmplă la noi.
În plus şi publicitatea outdoor mi s-a părut mult mai puţin agresivă decât în Bucureşti.

De curând am dat, într-o antologie despre publicitate de pe site-ul Universităţii din Bucureşti, de o serie de recomandări pline de bun simţ ale lui Sir David MacKenzie Ogilvy (1911–1999), supranumit părintele publicităţii şi am constatat cu regret cât de rar se respectă în publicitatea românească multe din părerile lui.

Şi pentru că în această perioadă se lansează publicitatea pentru pensiile private, poate că merită să nu uităm minciunile prin omisiune din anunţurile băncilor la creditele oferite populaţiei.

Chiar dacă vi se pare ciudat, în Franţa orice anunţ publicitar este trimis spre avizare, în prealabil, Biroului de Verificare a Publicităţii, un organism neguvernamental care emite un punct de vedere privind aspectele deontologice ale anunţului. Respectarea avizelor nu e obligatorie, dar încălcarea lor e foarte rară pentru că presa urmăreşte cu atenţie publicitatea neavizată.
În Statele Unite, Consiliul Naţional de supraveghere a publicităţii este tot un organism neguvernamental de autoreglementare a corectitudinii în publicitate.
Parcă apăruse şi la noi, cu câţiva ani în urmă, un organism de acest gen, dar n-am mai auzit nimic despre el.

Trebuie să precizez că nu sunt specialist în domeniu ci doar consumator de publicitate, de cele mai multe ori fără voie.

P.S. 4.10.2007
Organismul românesc de autoreglementare în publicitate este Consiliul Român pentru Publicitate, înfiinţat în 1999, în care consumatorii nu sunt reprezentaţi. A publicat un cod de practică în publicitate, mai mult teoretic decât practic. Nu ştiu să fi produs ceva util de de când s-a înfiinţat.

Mai toţi utilizatorii de PC folosim Word ca editor de text. Dar la jumătatea anului viitor, Windows XP va fi retras şi Office de la Vista costă o grămadă de bani care, deocamdată cel puţin, nu par tocmai justificaţi.
Poate că, în aceste condiţii merită să aruncăm o privire peste soluţiile alternative gratuite propuse de About.com (o parte interesante dar şi câteva destul de modeste) şi să nu uităm nici Open Office care are şi versiune în limba română. Open Office este folosit oficial, de doi ani, pe toate calculatorele administraţiei statului american Massachusetts, care a renunţat la Microsoft Office.

Soundpedia oferă posibilitatea de a asculta online multă muzică din diverse genuri. Pentru a asculta piesele muzicale este necesar să vă înregistraţi gratuit, printr-o procedură foarte simplă.
Colecţia de muzică clasică este impresionantă, chiar dacă în lista de oferte începe, din greşeală, cu Prince.
Evident că dacă vreţi să achiziţionaţi CDul veţi fi expediaţi la Amazon.com care permite şi el, mai nou, ascultarea online a CDurilor oferite spre vânzare. Pentru ascultare, Amazon.com nu cere autentificare.

Conform unei ştiri publicate în această seară de Medifax, Vladimir Putin va candida în fruntea listei parlamentare a partidului Rusia Unită care e creditat cu peste 50% din voturi la alegerile din Decembrie.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, luni, că speculaţiile potrivit cărora ar putea conduce un viitor Guvern în calitate de premier sunt "realiste", relatează Reuters.

Oricât vi s-ar părea de ciudat, în 1964 moda mini apăruse, chiar dacă nu e reprezentată printre ţinutele prezentate. Trebuie să remarcăm că, pe atunci, frumoasele manechine nu erau înfometate, iar decorul...

Când am botezat acest blog, am apreciat cu dezinvoltură că principala semnificaţie a cuvântului web este prescurtarea sintagmei World Wide Web.
Testând nişte dicţionare, am introdus, printre altele, termenul web şi am constatat că în fruntea semnificaţiilor sale figurează ţesătură, pânză de păianjen, membrană etc. şi doar către mijlocul unei liste lungi şi prescurarea www-ului.
Şi pentru că eu sunt doar unul din cei mulţi şi mărunţi care bântuie prin lumea www folosind termenul web, îngăduiţi-mi să vă prezint 10 tendinţe în webul viitorului selectate de Richard MacManus, un reputat analist neozeenlandez în domeniul internetului, in blogul său Read/WriteWeb, clasat de Tehnorati printre primele 30 din lume.