vineri, februarie 03, 2006
Dor de Romania?
Categoria păreri-informaţii-glume
In octombrie, anul trecut, am scris câteva rânduri despre câţiva români de departe care, constatam eu, gândesc frumos despre România şi despre români.
Am cunoscut şi foşti români care propagă în occident o scârbă “intelectuală” faţă de noi troglodiţii de pe meleagul unde s-au născut şi s-au alfabetizat şi despre condiţiile mizere în care trăim.
Unul din bloggerii noştri de frunte, rezident în România, om citit şi adesea cu condei vioi, a băgat în seamă atunci textul meu şi l-a comentat aşa: ”pai stii de ce vorbesc frumos de romanea si de romani? pentru ca sunt departe de ei :-) si noi vorbim frumos despre copiii din africa, dar nu ne-ar placea sa fim acolo si sa-i tinem de minutze”.
Monica Babeş, citată atunci ca unul din românii de departe, a venit în vacanţă acasă, în România, şi a scris după revenirea în New Jersey: “M-a uns pe suflet tot ce stiam si imi placea inainte de a pleca, iar ce nu-mi placea si-a aratat o fatza noua (frumoasa!), pe care inainte nu o vedeam si care a dat locurilor un farmec pe care nu l-am perceput niciodata”
Intr-o escală făcută, în Noiembrie, acasă, în România, Gabriela Avram , care lucrează acum în Irlanda, scria: “Astept de atata vreme calatoria asta... si acum ca sunt aici, parca nu stiu sa ma bucur cum ar trebui...”
Vivi Costache, programator la Google, în New York, este permanent interesat de ceea ce se întâmplă în Internetul românesc.
Opresc exemplele. Rămân cu convingerea că prietenii români din alte colţuri ale lumii nu vorbesc frumos despre români pentru că le e comod să ne privească de departe, cum sugerează George, ci pentru le e dor de noi, aşa amărâţi, cu străzi desfundate şi piscine puţine, cum suntem.
Si mai sunt convins că, dacă vor găsi de lucru aici, în condiţii acceptabile pentru nivelul lor de performanţă, unii din ei vor prefera să se întoarcă ACASĂ.
Partea proastă este că deocamdată, la noi, performanţa nu e plătită.
Deocamdată şi cea mai obişnuită activitate cinstită e prost plătită la noi.
Dar, zic eu, dorul de “acasă” nu are valoare neglijabilă pentru unii din cei ce pot produce ceva util şi dacă, prin reducerea numărului paraziţilor de tot felul, reuşim să îmbunătăţim condiţiile economico-sociale, poate…
In octombrie, anul trecut, am scris câteva rânduri despre câţiva români de departe care, constatam eu, gândesc frumos despre România şi despre români.
Am cunoscut şi foşti români care propagă în occident o scârbă “intelectuală” faţă de noi troglodiţii de pe meleagul unde s-au născut şi s-au alfabetizat şi despre condiţiile mizere în care trăim.
Unul din bloggerii noştri de frunte, rezident în România, om citit şi adesea cu condei vioi, a băgat în seamă atunci textul meu şi l-a comentat aşa: ”pai stii de ce vorbesc frumos de romanea si de romani? pentru ca sunt departe de ei :-) si noi vorbim frumos despre copiii din africa, dar nu ne-ar placea sa fim acolo si sa-i tinem de minutze”.
Monica Babeş, citată atunci ca unul din românii de departe, a venit în vacanţă acasă, în România, şi a scris după revenirea în New Jersey: “M-a uns pe suflet tot ce stiam si imi placea inainte de a pleca, iar ce nu-mi placea si-a aratat o fatza noua (frumoasa!), pe care inainte nu o vedeam si care a dat locurilor un farmec pe care nu l-am perceput niciodata”
Intr-o escală făcută, în Noiembrie, acasă, în România, Gabriela Avram , care lucrează acum în Irlanda, scria: “Astept de atata vreme calatoria asta... si acum ca sunt aici, parca nu stiu sa ma bucur cum ar trebui...”
Vivi Costache, programator la Google, în New York, este permanent interesat de ceea ce se întâmplă în Internetul românesc.
Opresc exemplele. Rămân cu convingerea că prietenii români din alte colţuri ale lumii nu vorbesc frumos despre români pentru că le e comod să ne privească de departe, cum sugerează George, ci pentru le e dor de noi, aşa amărâţi, cu străzi desfundate şi piscine puţine, cum suntem.
Si mai sunt convins că, dacă vor găsi de lucru aici, în condiţii acceptabile pentru nivelul lor de performanţă, unii din ei vor prefera să se întoarcă ACASĂ.
Partea proastă este că deocamdată, la noi, performanţa nu e plătită.
Deocamdată şi cea mai obişnuită activitate cinstită e prost plătită la noi.
Dar, zic eu, dorul de “acasă” nu are valoare neglijabilă pentru unii din cei ce pot produce ceva util şi dacă, prin reducerea numărului paraziţilor de tot felul, reuşim să îmbunătăţim condiţiile economico-sociale, poate…
Scris de Sorin
vineri, februarie 03, 2006 15 comentarii
LINK
Comentarii:
a scris:
Sorin a scris:
a scris:
Sorin a scris:
Twain a scris:
Sorin a scris:
Sorin a scris:
ÜberKritik a scris:
Sorin a scris:
a scris:
a scris:
a scris:
a scris:
alina a scris:
Andreea a scris:
<< Înapoi la Blog
a scris: Sorin, cred ca desi comentariul lui George este mult prea cinic, contine totusi ceva adevar. Personal, nu mi-e dor de Romania ca entitate sociala, politica, geografica, ci de Romania, locul unde mi-am petrecut o mare parte din viata. Deci, intr-un fel e mai degraba melancolie decat dor. In ceea ce priveste notiunea de ACASA, cred ca tine de personalitatea fiecaruia. Unii pleaca pentru a se intoarce. Altii pleaca pentru a ramane. Iar altii - ca mine - pleaca pentru a avea un nou punct de pornire pentru a-si continua calatoria.
Sorin a scris: Ovidiu,
1-blogul tau e scris in romaneste.
2-nu cred ca ma compatimesti sau ca ma consideri handicapat pentru ca traiesc in Romania.
Tu stii daca e dor, nostalgie, melancolie. CERT E CA NU TI-E RUSINE CA ESTI ROMAN.
Evident, ar fi o tampenie sa-ti stabilesc eu optiunile.
Sper doar ca UNII oameni capabili vor fi tentaţi sa revină cand aici va fi suportabil. Asa s-a intamplat in Spania, cand situatia s-a imbunatatit. Competenta celor reveniti a contribuit si ea la progresul tarii. Sper sa ajungem ca UNII din voi sa prefere sa revina, atunci cand vor trai aici doar cu 20-30% mai prost ca in US. Evident, nu azi, cand multi oameni competenti traiesc aici de 50 de ori mai prost decat acolo.
Evaluez dorul la doar 20-30% din conditiile de trai. Si nu pentru toti, ci doar pentru cei utili care ar accepta varianta intoarcerii. E mult?
In 1990 a revenit Ion Tiriac. Revenirea lui in Romania i-a fost de folos si altcuiva decat lui? Nu cred că locurile de munca si un camin de copii pe care le-a creat, compenseză pagubele directionate catre buzunarul propriu.
A revenit Aristide Buhoiu. Cui ii foloseşte?
Cred eu ca un inginer de sistem, un constructor, un vames si o asistenta medicala trecuti cu succes prin filtre occidentale ne-ar fi mai utili decat 50 de politicieni+Tiriac şi Buhoiu.
E o parere.
1-blogul tau e scris in romaneste.
2-nu cred ca ma compatimesti sau ca ma consideri handicapat pentru ca traiesc in Romania.
Tu stii daca e dor, nostalgie, melancolie. CERT E CA NU TI-E RUSINE CA ESTI ROMAN.
Evident, ar fi o tampenie sa-ti stabilesc eu optiunile.
Sper doar ca UNII oameni capabili vor fi tentaţi sa revină cand aici va fi suportabil. Asa s-a intamplat in Spania, cand situatia s-a imbunatatit. Competenta celor reveniti a contribuit si ea la progresul tarii. Sper sa ajungem ca UNII din voi sa prefere sa revina, atunci cand vor trai aici doar cu 20-30% mai prost ca in US. Evident, nu azi, cand multi oameni competenti traiesc aici de 50 de ori mai prost decat acolo.
Evaluez dorul la doar 20-30% din conditiile de trai. Si nu pentru toti, ci doar pentru cei utili care ar accepta varianta intoarcerii. E mult?
In 1990 a revenit Ion Tiriac. Revenirea lui in Romania i-a fost de folos si altcuiva decat lui? Nu cred că locurile de munca si un camin de copii pe care le-a creat, compenseză pagubele directionate catre buzunarul propriu.
A revenit Aristide Buhoiu. Cui ii foloseşte?
Cred eu ca un inginer de sistem, un constructor, un vames si o asistenta medicala trecuti cu succes prin filtre occidentale ne-ar fi mai utili decat 50 de politicieni+Tiriac şi Buhoiu.
E o parere.
a scris: Sorin, nu mi-e rusine ca sunt roman. Din pacate folosesc limba romana extrem de rar si blogul ma ajuta sa nu uit. Tatal meu care de exemplu a copilarit si a mers la scoala in nordul Transilvaniei, in timpul Dictatului de la Viena, a fost efectiv fortat sa invete maghiara si desi nu a fost incantat de acest lucru, a incercat sa-si cultive cunostiintele toata viata, considerand ca orice limba uitata e o pierdere.
Nu te compatimesc si nu te consider handicapat pentru ca traiesti in Romania. Eu am plecat de acolo din intamplare si pentru ca imi plac provocarile si experientele noi. Motivele mele nu au fost legate de situatia din Romania din acel moment.
Inca o chestie, sunt extrem de egoist si oarecum cinic si din aceste motive, cel putin pentru urmatorii 20 de ani, nu vad nici un motiv pentru care as fi tentat sa ma restabilesc in Romania.
Nu te compatimesc si nu te consider handicapat pentru ca traiesti in Romania. Eu am plecat de acolo din intamplare si pentru ca imi plac provocarile si experientele noi. Motivele mele nu au fost legate de situatia din Romania din acel moment.
Inca o chestie, sunt extrem de egoist si oarecum cinic si din aceste motive, cel putin pentru urmatorii 20 de ani, nu vad nici un motiv pentru care as fi tentat sa ma restabilesc in Romania.
Sorin a scris: Ovidiu, decizia in ce te priveste iti apartine. Iti doresc numai bine.
Sper doar ca, la un moment dat, UNII (poate putini) din romanii competenti vor dori sa se intoarca.
Iata un inceput via George
Sper doar ca, la un moment dat, UNII (poate putini) din romanii competenti vor dori sa se intoarca.
Iata un inceput via George
Twain a scris: Sorin, eu sunt unul dintre indecisi (mai am doi ani si jumatate de doctorat in care sa ma hotarasc), dar de cate ori spun asta prietenilor de acasa ei imi spun sa-mi revin, ca sunt bine acolo unde sunt... Intre timp, incerc sa-i fac pe prietenii de aici sa aprecieze si sa viziteze Romania :)
Sorin a scris: Raluca, mi-e teama ca profesiunea ta ridica o problema delicata. Putini tineri au norocul sa existe aici ca ziaristi cu opinii proprii.
In media romaneasca, accesul la publicare tine mai putin de competenta si mai mult de supusenia fata de dinozauri ca Rosca, CT Popescu etc., sau de patroni ca Voiculescu.
Jurnalismul independent de investigatie sau de opinie e o rara avis.
Gasesti un raport despre media din RO daca descarci capitolul 17 din cartea “Media Ownership and Its Impact on Media Independence and Pluralism” pe care o gasesti la aceasta adresa. Nu vad schimbari in bine de cand a aparut cartea.
Problema noastra este sa facem sa dispara atmosfera de hazna din media.
Totusi, in timpul care ti-a ramas pentru decizie, iti doresc si ne doresc sa ai motive sa revii.
In media romaneasca, accesul la publicare tine mai putin de competenta si mai mult de supusenia fata de dinozauri ca Rosca, CT Popescu etc., sau de patroni ca Voiculescu.
Jurnalismul independent de investigatie sau de opinie e o rara avis.
Gasesti un raport despre media din RO daca descarci capitolul 17 din cartea “Media Ownership and Its Impact on Media Independence and Pluralism” pe care o gasesti la aceasta adresa. Nu vad schimbari in bine de cand a aparut cartea.
Problema noastra este sa facem sa dispara atmosfera de hazna din media.
Totusi, in timpul care ti-a ramas pentru decizie, iti doresc si ne doresc sa ai motive sa revii.
Sorin a scris: Irina, am evitat termenul patriotism. Patriotismul american este un patriotism al bunastarii. Patriotismul etiopian este o stare de frustrare generata de malnutritia generalizata.
Iti doresc sa te intorci din egoism.
Egoismul nu e, prin definitie, blamabil. Eu cred ca egoismele convergente ale multor oameni instruiti si de buna credinta ne pot ridica la un nivel de civilizatie care sa-i impiedice pe cei care au ajuns, pe cai necinstite, in pozitii suspuse politic, social sau economic, sa ne mai jefuiasca demnitatea si bunastarea.
Multe depind de numarul oamenilor legii in al caror egoism va domina dorinta de a fi respectati de concetateni, ca profesionisti corecti si priceputi.
Cred ca toti cei care vor ramane sau vor opta sa vina cu stiinta si dorinta de a-si face bine si cinstit meseria aici, reusind sa obtina o rasplata pe masura, vor reprezenta o sansa in plus pentru un viitor mai bun.
Sa fie un vis irealizabil?
Iti doresc sa te intorci din egoism.
Egoismul nu e, prin definitie, blamabil. Eu cred ca egoismele convergente ale multor oameni instruiti si de buna credinta ne pot ridica la un nivel de civilizatie care sa-i impiedice pe cei care au ajuns, pe cai necinstite, in pozitii suspuse politic, social sau economic, sa ne mai jefuiasca demnitatea si bunastarea.
Multe depind de numarul oamenilor legii in al caror egoism va domina dorinta de a fi respectati de concetateni, ca profesionisti corecti si priceputi.
Cred ca toti cei care vor ramane sau vor opta sa vina cu stiinta si dorinta de a-si face bine si cinstit meseria aici, reusind sa obtina o rasplata pe masura, vor reprezenta o sansa in plus pentru un viitor mai bun.
Sa fie un vis irealizabil?
ÜberKritik a scris: "In octombrie, anul trecut, am scris câteva rânduri despre câţiva români de departe care, constatam eu, gândesc frumos despre România şi despre români."
"Aşa, da!", vrei tu să zici mai sus. Pentru ca apoi să îi înfierezi pe acei "foşti români care propagă în occident o scârbă “intelectuală” faţă de noi troglodiţii de pe meleagul unde s-au născut şi s-au alfabetizat şi despre condiţiile mizere în care trăim."
Eu zic că, în primul rând, acorzi cu exagerată lejeritate statutul de "foşti" acelor români care nu mai trăiesc între graniţele României. Sunt foarte puţini aceia care chiar au renunţat la cetăţenia română, chiar dacă între timp au căpătat o alta.
Be that as it may, de ce ar trebui românii din diaspora să "propage" în blogurile lor numai sentimente de bine faţă de România? Cu atât mai normal mi se pare ca ei să fie aceia cărora nu le convine cum stau lucrurile în ţara lor de baştină, de au ajuns să îşi găsească un "acasă" în altă parte. Ce atâta nostalgie? Te asigur că e foarte şocant să constaţi ca ţara pe care ai părăsit-o a fost pur si simplu confiscată de proprii săi "public servants", de oamenii aleşi prin vot să o păzească de pericolele tranziţiei şi să o aducă spre Europa, cum ar veni!
Unde mai pui că pe net suntem toţi nemulţumiţii egali -- fie că ne exprimăm opiniile din România sau din altă parte!
Cât despre posibilele reîntoarceri, ştii ceva? Am văzut şi eu exemplele celor care au fost în Bangalore şi au revenit, etc. Vor reveni mulţi dintre cei care nu se vor adapta în altă parte, şi nu promovând imaginea României în pateticul stil TVR România International sau ProTV International şi evocând sarmalele îi vom îmbia să se întoarcă. Cei care au prins rădăcini aiurea vor fi foarte greu de întors din drum pentru că în România se sfidează încă prea mult, prea des valorile cu care Occidentul bine asumat te obişnuieşte. Dar nimic nu e imposibil; văd posibile întoarceri "pe bune" cam în zece ani, aşa...
"Aşa, da!", vrei tu să zici mai sus. Pentru ca apoi să îi înfierezi pe acei "foşti români care propagă în occident o scârbă “intelectuală” faţă de noi troglodiţii de pe meleagul unde s-au născut şi s-au alfabetizat şi despre condiţiile mizere în care trăim."
Eu zic că, în primul rând, acorzi cu exagerată lejeritate statutul de "foşti" acelor români care nu mai trăiesc între graniţele României. Sunt foarte puţini aceia care chiar au renunţat la cetăţenia română, chiar dacă între timp au căpătat o alta.
Be that as it may, de ce ar trebui românii din diaspora să "propage" în blogurile lor numai sentimente de bine faţă de România? Cu atât mai normal mi se pare ca ei să fie aceia cărora nu le convine cum stau lucrurile în ţara lor de baştină, de au ajuns să îşi găsească un "acasă" în altă parte. Ce atâta nostalgie? Te asigur că e foarte şocant să constaţi ca ţara pe care ai părăsit-o a fost pur si simplu confiscată de proprii săi "public servants", de oamenii aleşi prin vot să o păzească de pericolele tranziţiei şi să o aducă spre Europa, cum ar veni!
Unde mai pui că pe net suntem toţi nemulţumiţii egali -- fie că ne exprimăm opiniile din România sau din altă parte!
Cât despre posibilele reîntoarceri, ştii ceva? Am văzut şi eu exemplele celor care au fost în Bangalore şi au revenit, etc. Vor reveni mulţi dintre cei care nu se vor adapta în altă parte, şi nu promovând imaginea României în pateticul stil TVR România International sau ProTV International şi evocând sarmalele îi vom îmbia să se întoarcă. Cei care au prins rădăcini aiurea vor fi foarte greu de întors din drum pentru că în România se sfidează încă prea mult, prea des valorile cu care Occidentul bine asumat te obişnuieşte. Dar nimic nu e imposibil; văd posibile întoarceri "pe bune" cam în zece ani, aşa...
Sorin a scris: Maurice, mi se pare corect punctul tau de vedere. De fapt si eu am frustrari legate de ce se intampla la noi. Poate ca unii din cei pe care i-am "infierat" ca le e rusine ca sunt romani sunt doar frustrati de realitatile Romaniei de azi.
a scris: si mie imi este tare dor de romania.
locuiesc in franta de 5ani dar zi de zi ma gandesc la locul unde m'am nascut, unde am crescut si care sper unde voi muri...
>madalina
locuiesc in franta de 5ani dar zi de zi ma gandesc la locul unde m'am nascut, unde am crescut si care sper unde voi muri...
>madalina
a scris: a scris: N-am crezut ca imi va fi atat de dor de Romania pana nu am plecat...pentru o perioada mai mare de timp. Acum, ca sunt plecat nu fac decat sa numar zilele pana voi ajunge iar in tara, si sa-mi promit ca nu voi mai pleca decat in vacante :( . Desi aici unde sunt imi este foarte bine, desi poate ca in tara nu voi avea conditiile de aici prea curand, simt ca ma sufoc, zilnic mi-e dor de tot ce ma inconjura acu ceva timp ... cand deabia asteptam sa plec:( Miss you ...Romania :(
a scris: Dupa cateva luni de gandit am decis sa renunt la serviciul meu destul de bine platit si sa merg ACASA pentru trei luni. Sunt convinsa ca o sa-mi gasesc mai greu,la intoarcere, ceva la fel de bine platit, dar sunt sigura ca am luat o decizie buna: 3 luni in Romania, alaturi de familia mea si nepotii mei care au crescut si sunt sigura ca nu ma cunosc...
Imi este dor, dor de tara in care am crescut, dor de prieteni, dor de toti si toate, dor de bunicii pe care nu-i mai am dar a caror casa o pot vizita si trai pentru o zi din amintiri si vise.
Cand am plecat nu am stiut ce inseamna dor de tara, acum insa stiu...
Imi este dor, dor de tara in care am crescut, dor de prieteni, dor de toti si toate, dor de bunicii pe care nu-i mai am dar a caror casa o pot vizita si trai pentru o zi din amintiri si vise.
Cand am plecat nu am stiut ce inseamna dor de tara, acum insa stiu...
alina a scris: salut la toti. din cate am citit nu sunt singura careia ii este dor de casa. si eu sunt plecata de 6 ani in franta unde am si nationalitatea franceza si ma gandesc din ce in ce mai mult sa ma intorc acasa.
as vrea sa-mi deschid propria afacere insa in tara e pea multa birocratie si coruptie.
trebuie toti sa luptam impotriva acestui fenomen mai ales ca acum suntem in UE. le spun multora sa scrie plangeri impotriva sistemului din tara si chiar eu insami am sa trimit o plangere comisiei europeene.
daca nu facem nimic de acum nu se va schimba asa repede viata in tara si noi care suntem plecati vom astepta prea mult timp ca sa putem reveni.
ar trebui sa gasim toti solutii de exemplu cand romanilor se cere sa dea bani sau alte cadouri sa refuze si sa anunte autoritatile etc etc
astept comentarii si de la voi ce parere aveti despre sistemul corupt din romania si care ar fi solutiile impotriva acestui fenomen?
toate cele bune.
as vrea sa-mi deschid propria afacere insa in tara e pea multa birocratie si coruptie.
trebuie toti sa luptam impotriva acestui fenomen mai ales ca acum suntem in UE. le spun multora sa scrie plangeri impotriva sistemului din tara si chiar eu insami am sa trimit o plangere comisiei europeene.
daca nu facem nimic de acum nu se va schimba asa repede viata in tara si noi care suntem plecati vom astepta prea mult timp ca sa putem reveni.
ar trebui sa gasim toti solutii de exemplu cand romanilor se cere sa dea bani sau alte cadouri sa refuze si sa anunte autoritatile etc etc
astept comentarii si de la voi ce parere aveti despre sistemul corupt din romania si care ar fi solutiile impotriva acestui fenomen?
toate cele bune.
Andreea a scris: Orice s'ar spune...unui roman caruia i'a placut mereu sa se simta bine cu prietenii lui si cu rudele lui de acolo de ACASA ii va fi mereu gandul acasa chiar daca e prin tari straine, poate in cautarea unei vieti mai bune sau a altor sanse... sunt un simplu copil de 15 ani, locuiesc in Italia de 3 ani, dar mereu mi'e gandul la cei de acasa, la tot ceea ce si acum pentru mine inseamna acasa... pt ca asa cum era cu rele si cu bune cu necazuri, suparari si fericire ma simteam acasa! Si acum ca vine Craciunul mi'e din ce in ce mai dor de prieteni, rude, casa, dar nu pot face nimic! Cu un zambet pe buze si o lacrima pe obraz ii sun pe toti, le aud vocea si ma gandesc, ca mult numai e pana la vara! Asa ca, dupa parerea mea, anumite discutii sunt inutile petru ca nu toti avem acelasi punct de vedere!
ROMANIA, TE IUBESC!!!
Trimiteți un comentariu
ROMANIA, TE IUBESC!!!
<< Înapoi la Blog
ABONEAZĂ-TE LA RSS
