Drepturile omului, democraţia, Uniunea Europeană, globalizarea sunt concepte pe care le întâlnim zilnic în presă, în documente oficiale, în studii, în comentarii şi sinteze de tot felul.
Folosim aceşti termeni cu nonşalanţa cu care vorbim despre apă, hârtie, pisici sau dulapuri. Şi totuşi, aproape fiecare din noi are goluri uriaşe în cunoaşterea unor amănunte esenţiale referitoare la fiecare aceşti termeni.

Cât de puţin ştim despre aceste domenii, aflăm, în limba română, pe Portalul Dadalos al UNESCO.

Câţi dintre noi au auzit de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în Islam, de Carta africană a drepturilor omului şi ale popoarelor (ambele datează din 1981) sau de Declaraţia Universală a Obligaţiilor Omului semnată de 25 de şefi ai marilor state ale lumii, cam in aceeaşi perioadă?

Câţi ne-am întrebat de ce nu e interesată Norvegia să facă parte din Uniunea Europeană?

"Democraţia este un sistem politic prost, cel mai bun, însă, dintre cele pe care omenirea le-a inventat până acum" - spunea fostul prim-ministru britanic Winston Churchill.
Portalul nu include încă elementele specifice democraţiei româneşti, aşa că, după ce veţi afla că scandalurile politico-economice sunt o componenta a democratiei, veţi observa că scandalurile descrise în portal sunt urmate întotdeauna de demisia celor implicaţi în astfel de scandaluri.

Consecinţele globalizării pe care noi, românii, le privim ca pe o manifestare a progresului omenirii sunt, de fapt, nefaste pentru cei mai mulţi oameni (nu e vorba de Domnii Ţiriac, Patriciu şi alţii).
Cum principala componentă a globalizării este cea economică, dacă ţinem seamă de fluxurile internaţionale de capital, globalizarea e de fapt o triadizare . Cu alte cuvinte procesele de integrare tehnologică, economică şi socio-culturală se manifestă în special între cele mai bine dezvoltate trei regiuni ale lumii (Japonia şi ţările nou-industrializate din sudul şi sud-estul Asiei, Europa Occidentală şi Nordul Americii).

Nu am atins aici decât o parte infimă din problemele la care se referă numeroasele materiale, sistematizate sub formă de cursuri şi prezentări grafice, ce pot fi preluate prin copiere de pe cele 1400 de pagini ale portalului. Nu sunt neglijate problemele resurselor de apă, ale evoluţiei climei, ale calităţii vieţii şi multe altele.

Nu ştiu de ce, problemele de pe acest portal mi se par mai importante decât aspectul Doamnei Udrea, povestea mătuşii Tamara, sau înmulţirea mitropoliţilor în România.
În acelaşi timp, cred cu tristeţe că pe luminaţii noştri analişti preatelevizaţi C.T. Popescu, Cristoiu, Roşca, Nistorescu, Tatulici etc, etc. nu-i interesează (probabil nici nu-i duce capul) să prezinte analize de acest gen. Este şi ăsta un aspect al subdezvoltării noastre de azi.