În ultima factură de curent electric pe care am plătit-o, 16% din suma totală este reprezentată de “Contribuţia pentru regenerare” şi de “Certificatele verzi” (incluse în factură în decembrie 2012).
Dacă ţinem seamă şi că preţul energiei electrice s-a majorat cu 10,38% in ianuarie 2013, vom constata că suma pe care o plătim pentru curentul electric, a crescut simţitor în ultimele luni, ca şi preţul a numeroase alte produse sau de impozitele şi taxele locale.
Un articol de pe un site ne arată de ce se umflă factura la curent.

În topul Forbes al miliardarilor anului 2013 figurează un singur român, Ioan Niculae, patronul grupului Interagro şi - în fapt - al oraşului cu statut de zonă defavorizată Zimnicea, dar şi fost ofiţer de securitate.

Folosim frecvent acronimele ONU, UNESCO, UE, NASA, USL, CSM, BIOS, LG, RAM, CD, DVD şi multe altele, evitând denumirile complete ale unor organisme, companii, obiecte, mecanisme concrete sau abstracte, etc.
Acronimul BRICS reprezintă o iniţiativă de cooperare economică, lansată în anul 2008, la care au participat iniţial Brazilia (B), Rusia (R), India (I) şi China (C), cărora li s-a asociat în anul 2010 Africa de Sud (S). Populaţiile acestor state emergente, cu economii în progres rapid, însumează 40% din populaţia planetei şi 25% din produsele interne brute însumate la scară mondială. BRICS se doreşte a fi o alternativă la grupul G7 al ţărilor puternic industrializate.
Faptul că Rusia şi Brazilia sunt ţări mari producătoare de materii prime iar India şi China sunt ţări cu mână de lucru ieftină este doar unul din multele neomogenităţi şi chiar elemente conflictuale din cadrul grupului de ţări BRICS, care nu permit încheierea unor acorduri economice comune ci doar stabilirea unor proiecte de colaborare şi înţelegeri bilaterale, în întâlnirile anuale ale şefilor de state.
La reuniunea din acest an a şefilor statelor BRICS, care va avea loc în Africa de Sud, în luna martie, se va încerca, probabil, înfiinţarea unei bănci comune de dezvoltare.

Pe site-ul în limba română al postului de radio Vocea Rusiei apar frecvent editoriale sub semnătura lui Valentin Mândrăşescu, un excelent manipulator neidentificabil şi poate un nume fictiv sub care se ascunde o echipă care transmite mesaje apreciate de guvernanţii ruşi.
Recent, un articol semnat V.M. de pe site-ul Vocea Rusiei, întitulat România îşi ia adio de la gazul ieftin ne anunţă că Petrom va exporta gazul extras din România şi - în consecinţă - „cetățeanul de rând trebuie să se pregătească pentru facturi mult mai mari pentru gaze naturale, iar statul român trebuie să-și ia adio de la gazul ieftin din producția internă și să se pregătească pentru o creștere substanțială a dependenței energetice față de vecinii de la Răsărit”.

Anul 2012 a marcat intrarea în insolvenţă a unor mari companii din România, despre care era greu de crezut că vor ajunge în această situaţie.
O publicaţie online axată pe teme economico-financiare prezintă un top al celor mai mari insolvenţe ale unor companii din România în acest an.
Printre ele ies în evidenţă Hidroelectrica şi două firme recent înfiinţate ale lui Dinu Patriciu.

Ziarul Financiar ne spune azi sub titlul de mai sus că vom pierde in jur de 10-15 mld. euro de la UE, bani pe care i-am avut în mâna şi că, practic, toate fondurile UE destinate României sunt blocate.
La finele anului vom constata că am dat UE 1,2 miliarde de Euro, contribuţia obligatorie, dar nu am luat decât 800 milioane de euro din fondurile de coeziune.
De altfel, preşedintele Comisiei Europene i-a atras atenţia premierului Ponta asupra acestui aspect, în întâlnirea de luni de la Bruxelles.

Editia online a ziarului Evenimentul Zilei conţine azi sub titlul Cea mai mare lovitură primită de leu: Prăbuşire de aproape 1% într-o singură zi informaţii privind deprecierea de astăzi a leului, care a înregistrat cea mai mare scădere zilnică în raport cu moneda europeană a cursului oficial din acest an.
Evoluţia leului este diferită de cea a mondelelor din jur, care sunt mult mai stabile.
Îngrijorătoare nu este numai deprecierea monedei naţionale în raport cu aceea europeană, dar şi viteza accentuată de scădere.
În aceste condiţii, cred că promisiunile guvernamentale privind diverse măsuri pentru creşterea nivelului de trai sunt vorbe goale.

Publicaţia Presseurop traduce în româneşte un articol din ziarul francez Le Monde, care se referă la faptul că mulţi europeni vin să-şi înfiinţeze exploatări agricole în România.
Atraşi de preţul scăzut al terenurilor agricole de la noi, europenii ajută la o reinventare a culturilor locale, în special prin agricultura biologică.
Le Monde susţine că mii de francezi, italieni, spanioli, britanici, germani, danezi îşi fac bagajele şi gonesc spre România, în scopul de a implanta ferme în cele circa 15 milioane de hectare de teren arabil ale ţării şi că datorită investiţiilor străine, agricultura românească a înregistrat în 2011 o creştere de 11%, fapt care este doar un început. S-a terminat cu terenurile lăsate în paragină şi cu sentimentul de pustietate la ţară. Românii îşi vând acum terenurile agricole pentru 2 000 de euro hectarul în medie, un preţ imbatabil în UE.
O bună parte din afirmaţiile ziarului Le Monde le regăsim în emisiunea „România te iubesc” difuzată de PRO TV sub titlul Ce valoare are terenul agricol al ţării şi cine ştie să-l transforme în profit.
Dupa căderea zidului de la Berlin, nemţii n-au distrus fostele CAP-uri. Germania capitalista cunostea valoarea terenurilor şi importanţa agriculturii. La noi, 40% din popor locuieşte la ţară. Produce doar 7% din PIB, deci, mai nimic. Uitându-se acum peste gard, la străini, românul îşi dă seama de potenţialul fantastic care zace în terenul lăsat de izbelişte.
România este pe locul întâi în topul statelor europene în care străinii au cumparat terenuri destinate agriculturii. Suprafata de teren arabil deţinută de către investitorii străini în Romania se ridica la peste 700.000 de hectare. Italieni, danezi, olandezi, francezi, belgieni şi-au mutat fermele in România. Ei fac profitul pe care n-am ştiut noi să-l facem în agricultură. E momentul să lăsăm invidia deoparte şi să furăm de la ei meserie.

În ultimii 20 de ani s-au produs schimbări semnificative în topul ţărilor cu cel mai mare produs intern din lume.
China a trecut de pe locul 10 pe locul 2, Canada şi Spania nu mai fac parte din top 10, Rusia şi India au pătruns în top, Brazilia înaintează spectaculos.
Este drept că printre primele 10 ţări clasate după PIB pe cap de locuitor figurează pe la mijlocul clasamentului doar Statele Unite.
Sursa informaţiilor este aceeaşi (Business Insider), deşi site-urile de pe care am cules datele sunt complet diferite.
Sunt numeroşi cei care cred că Statele Unite vor fi depăşite de China în următorii zece ani.
Mulţi analişti susţin că India va depăşi China, ca cea mai mare economie din lume până în 2050. India are o forţă de muncă tânără, în timp ce China se va confrunta, probabil, cu problema gravă a îmbătrânirii în următorii 15-20 de ani.