Apărute cu 150 de milioane de ani în urmă, ca o varietate de viespi, albinele s-au diversificat în peste 20.000 de specii din care doar o mică parte produc miere.
Nectarul cules din sutele de flori vizitate de o albină lucrătoare este regurgitat în faguri împreună cu enzimele conservante din stomacul albinei. Transformarea produsului în miere este un proces complicat care presupune ventilare, dezumidificare, menţinerea unei temperaturi constante.
Munca albinelor lucrătoare, care produc fiecare doar o douăsprezecime de linguriţă de miere pe tot parcursul vieţii, este uriaşă.

Veţi găsi pe site-ul românesc Zooland un articol întitulat Cum învaţă papagalii să vorbească? care conţine informaţii interesante despre modul în care aceste păsări simpatice reuşesc să reproducă cuvintele spuse de stăpânii lor, dar şi diverse alte zgomote.

Toyger este o rasă de pisici ale căror aspect este similar cu cel al tigrilor.
Creatorul rasei declară că scopul său este atragerea oamenilor în acţiunile care ar permite conservarea tigrilor, al căror număr descreşte continuu.
Există câteva crescătorii de pisici Toyger în Marea Britanie, Statele Unite şi Australia.

Un articol din Wall Street Journal prezintă foarte documentat cercetările care încearcă să explice de ce se întâmplă ca, din două persoane care stau alături, una să fie muşcată de zeci de ţânţari în timp ce pe cealaltă n-o muşcă nici un ţânţar.
Explicaţia pare să se datoreze unor mirosuri subtile pe care le emană fiecare om în parte şi pe care le recepţionează doar anumite insecte printre care şi ţânţarii. Cercetările sunt complicate de faptul că organismul uman emite 3-400 de mirosuri distincte, dintre care unele depind de stres sau de alte cauze.
Muşcăturile ţânţarilor determină, la nivel global, 500 de milioane de îmbolnăviri de malarie anual, din care un milion sunt fatale, dar şi alte boli cum ar fi febra galbenă.
Ţânţarii sunt respinşi de oamenii care se ung cu un compus chimic cunoscut sub denumirea DEET şi vândut sub diverse denumiri comerciale. Din păcate oamenii săraci din ţările subdezvoltate, care sunt cei mai afectaţi de bolile pe care le produc înţepăturile ţânţarilor, nu au acces la aceste produse.

Un articol din ziarul francez Le Figaro prezintă o analiză interesantă a convenţiei care consideră că omul dispune doar de 5 simţuri care îi permit, prin organe specializate, să perceapă impresii despre obiectele din jurul lui: văzul, auzul, mirosul, gustul şi pipăitul.
Mulţi specialişti nu sunt de acord cu această limitare. Ei consideră că un simţ este determinat de un sistem complex de receptoare care transmit influxuri nervoase către creier; acesta le analizează şi decide asupra răspunsului organismului faţă de informaţia primită. Ei apreciază că simţul echilibrului asigurat de mecanisme din interiorul urechii sau asamblarea diverselor informaţii primite de creier, permiţându-ne să percepem căldura, frigul, durerea, faptul că suntem sătuli trebuie să fie încadrate tot între simţurile omului.
Interesant este şi faptul că în lumea animalelor simţurile sunt mult mai diversificate: există vietăţi care percep câmpul electric sau câmpul magnetic din jurul lor, altele care emit ultrasunete şi le percep când sunt reflectate, dispunând de echivalentul radarelor pentru a sesiza obiectele care le înconjoară.
Într-un mod simpatic articolul se referă şi la alte simţuri pe care nu le regăsim la toţi oamenii: simţul datoriei, cel al onoarei, bunul simţ.

Cu certitudine cunoaşteţi foarte puţine din informaţiile scrise aici despre banalul adaos alimentar pe care îl numim sare. Zău că merită să pierdeţi câteva minute parcurgându-le.

Deşi cimpanzeii şi oamenii au multe gene comune, chiar dacă s-au diferenţiat cu 6 miloane de ani în urmă, câinii înţeleg mult mai bine dorinţele oamenilor, cu care s-au obişnuit în cei 10-20 de mii de ani de când sunt domesticiţi, ne spune un articol de pe site-ul Discovery care prezintă şi o secvenţă filmată ca dovadă.
Cercetările efectuate de o echipă de psihologi unguri au demonstrat că un câine pricepe ce i se cere cam ca un copil de 16 luni.
În plus, câinii intuiesc anumite nevoi ale oamenilor fără ca aceştia să le exprime verbal.
Interesant este că evoluţia omului a determinat schimbări importante şi în evoluţia câinilor.