Cel mai oribil moment al sărbătorii ăsteia era, în urmă cu câţiva ani, primirea unui miel. Tăiat, evident. Odată, ca să-mi fie chinul şi mai mare, am câştigat la o tombolă organizată de un magazin, ce să vezi?, un mieeel! Arăta bucătăria precum un abator. Mă mir, zău, că nu m-a lovit icterul atunci.
IQ-ul meu cedează la genul ăsta de simboluri. Amărâtul de animal nu SE LASĂ SACRIFICAT. Este sacrificat, iar din burţile nostre, şanse subţiri să mai ia legătura cu vreo Divinitate.
Soare-n cale, Hoinarule! :)