4 caragialisme
Am cules dintr-un blog patru ziceri ale lui Caragiale, mereu actual, la 102 ani de când a părăsit lumea:
- “Trecem pe lângă absurditate și nu ridicăm măcar o sprânceană revoltată; auzim neghiobia şi nu zbârcim măcar dintr-o nară dezgustată; vedem impostura şi ticăloșia și zâmbim frumos, ca la întâlnirea celor mai bune cunoștinţe.”
- “Am ascultat “Pe-al nostru steag e scris unire!”. Asta-i! Asta-i! Asta-mi place! Bravos, băieți! Asta-i adevărată, şi nu “Deşteaptă-te, române!”. Aia-i tânguitoare, mă, şi noi am plâns destul până acuma. Mă, de-acum să nu mai cântați pe țăran cu plete lungi şi cu fluierul de cioban la buze. Azi fluieră trenul. Să-i faceți pe țărani un popor european.”
- “Eu nu mă pot gândi sus când umblu cu picioarele goale pe coji de nuci. Viața banală a mea, a noastră, a tuturor românilor, iată ce mă interesează, iată ce-mi atrage irezistibil atenţia. Ferice de cei ce pot să gândească sus, nesimţind pe ce calcă jos! Ferice de ei! Groase tălpi trebuie să aibă.”
- “În toată viața mea n-am fost mort.”
SursaEtichete: Trecut - prezent - viitor