Mănăstirea Hurez (Horezu), unul din monumentele româneşti din patrimoniul UNESCO care se bucură de o admiraţie deosebită este o ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, ultimul domn pămîntean înainte de epoca fanariotă, sub a cărui domnie de 26 de ani, Țara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale.
După unele păreri, lăcaşurile mănăstirii au fost ridicate de masoni.
Pe fresca excelent păstrată din pridvorul bisericii, sînt înfăţişaţi cîţiva masoni, boieri şi constructori ale căror gesturi indică apartenenţa lor la masoneria operativă. Mîna dreaptă plasată sub buric iar cea stîngă pe plexul solar reprezintă o cunoscută postură masonică. În imaginea alăturată pot fi identificaţi 3 masoni cunoscuţi din acele vremuri care apar în fresca de la Hurez.
Mai pot fi observate cunoscutele simboluri ale compasului şi echerului, precum şi firul cu plumb, ca o trestie verticală, aurită.