Un articol publicat cu câteva luni în urmă pe site-ul BBC constata că una din problemele acute cu care se cofruntă industria britanică este generată de scăderea importantă a numărului de tineri cu studii în domeniul IT.

Înfiinţată în 1957, the British Computer Society (BCS) este o organizaţie cu o pondere semnificativă în rândul specialiştilor din IT. Prin cei 50 de mii de membri din peste 100 de ţări, BCS exprimă puncte de vedere însuşite de mulţi profesionişti importanţi din domeniul informaticii.
Un articol publicat la sfârşitul lunii ianuarie pe site-ul BCS şi intitulat sumbru The death of computing demonstrează că, în ţările dezvoltate, se manifestă o scădere importantă a interesului tinerilor pentru specializarea în domeniul calculatoarelor. În Statele Unite, de exemplu, numărul studenţilor care studiază ştiinţa computerelor a scăzut cu 39% între anii 2000 şi 2005. Un fenomen similar se constată în Australia.
Autorul face o analiză multilaterală a evoluţiei viitoare a necesităţilor omenirii, în care utilizarea procedurilor informatice devine indispensabilă în toate domeniile de activitate şi atrage atenţia asupra nevoii de a regândi metodele ocidentale de studiu în domeniu, pentru a atrage din nou studenţii.
În schimb, în fiecare an, peste 100 de mii de tineri indieni bine pregătiţi obţin diplome în informatică şi sunt disponibili pentru nevoia de specialişti IT din cele mai diverse domenii. Companii precum Microsoft, Hewlett-Packard şi Siemens au înfiinţat filiale pentru dezvoltarea de software în India.

La noi se manifestă o apetenţă vizibilă a tinerilor pentru specializarea în marketing, jurnalism, publicitate, PR şi alte domenii similare, în timp ce în segmentul de învăţământ superior destinat specializării în calculatoare nu se constată progrese vizibile. Acest fapt, semnalat de regretata profesor Irina Athanasiu, cu aproape 10 ani în urmă, în articolul Şcoala de calculatoare e în pericol! şi confirmat recent de o constatare din Ziarul de Iaşi, poate influenţa negativ toate domeniile de activitate, exporturile şi mai ales investiţiile străine în România, pentru că de calculatorişti au nevoie şi bancile şi companiile de construcţii şi fabricile de lactate şi spitalelele şi administraţia de Stat.
Totuşi, nu e cazul să ne mirăm că astfel de probleme nu prezintă interes pentru jurnaliştii din presa centrală românească, prea ocupaţi cu intrigile politice ca să-şi pună problema ce s-ar întâmpla dacă informaticienii de la ziarul sau postul de televiziune în cauză i-ar părăsi.