Un articol recent se referă la o colecţie amplă de eseuri scrise de specialişti din diverse ţări, publicată şi oferită spre descărcare de un Think Tank britanic, care prezintă o serie de piedici puse în calea progresului ştiinţei, ca urmare a unor informaţii incorecte sau insuficient verificate, răspândite prin mass media.
In cazul de faţă, termenul superstiţie nu presupune conotaţii mistice ci pur şi simplu inexactităţi acceptate de foarte multă lume. Interesant este că această definiţie este apropiată de cea pe care o găsim într-un dicţionar care explică termenii din Biblie şi care afirmă că superstiţia este: "a belief in something not justified by reason or evidence".
Lucrarea aminteşte că printre argumentele folosite de organizaţia Greenpeace împotriva extinderii producerii energiei electrice în centrale atomoelectrice este faptul că în urma exploziei de la Cernobil au murit 200.000 de oameni. Cifrele verificate, susţin autorii analizei, limitează numărul acestor morţi la 50.
Găsim referiri la unele argumente nefondate care se opun ingineriei genetice şi la faptul că prognozele catastrofale legate de schimbările climatice se bazează pe modele matematice a căror aplicare, în cazul în speţă, sunt discutabile.
Concluzia studiului este că progresul ştiinţific este frânat frecvent, în zilele noastre, de temeri care nu se bazeză pe fapte probate.

Nu ştiu în ce măsură au dreptate cei care au întocmit studiile, dar parcă am şi eu senzaţia că, în ultimii ani, presa are un apetit exagerat pentru scenarii catastrofale legate de ceea ce mâncăm, de aerul pe care il respirăm, de stressul la care suntem supuşi şi de tot felul de nenorociri care ne pândesc la tot pasul.