Euractiv.ro citează un raport recent al Eurostat, organismul pentru statistici al Uniunii europene.
După cum ştiţi, statistica este chestia aia care zice că dacă eu mănânc două fripturi şi tu nimic, am mâncat, în medie, fiecare câte o friptură.
Eurostat zice că cca 18% din români trăiesc cu mai puţin de 60% din venitul mediu pe ţară. Cam aşa e şi în Anglia.
Mai e un tabel care explică cum e cu împărţirea fripturilor. În Anglia, sărăcie înseamnă sub 20.000 de euro pe an pentru o familie formată din doi adulţi şi doi copii, în timp ce la noi sărăcie înseamnă maximum 2500 de Euro pe an, adică de 8 ori mai puţin. Surprinzătoare mi se pare situaţia din Bulgaria, unde sărăcia evaluată la 4000 de Euro pentru 4 persoane pe an, afectează doar 13% din populaţie.
În rezumat:
18% din englezi sunt săraci şi se descurcă cu mai puţin de 5000 de Euro pe an;
18% din români sunt săraci şi se descurcă cu ma i puţin de 600 de Euro pe an;
13% din bulgari sunt săraci şi se descurcă cu mai puţin de 1000 de Euro pe an.

Articolul din Euractiv m-a îndemnat să caut şi alte statistici Eurostat.
Aşa am aflat că, în 2004, 6% din familiile româneşti aveau Internet acasă (7% în Turcia, 10% în Bulgaria, 14% în Ungaria, 44% în zona Euro).
Un domeniu în care stăm bine: în 2004, 75% din tinerii cu vârsta de 20-24 de ani erau absolvenţi de liceu, faţă de 73% media zonei Euro. Nu e în ordine faptul că acest procent scade continuu din 1997, când era 82%. În plus, ţările vecine stau mai bine.
Salariul mediu lunar era, în 2003, în România, 246 Euro, faţă de 202 Euro în Bulgaria, 698 Euro în Polonia, 764 Euro în Ungaria, 3183 Euro în zona Euro.
Costul alimentelor reprezenta, în 2001 la noi, 35% din totalul cheltuielilor unei familii, cel mai ridicat procent în Europa. De atunci, se pare că România nu a mai transmis aceste date. Pentru comparaţie, în Ungaria cheltuielile pentru alimente reprezentau 19% din bugetul familiei, în Polonia – 21%, în zona Euro – 13,7%.
În schimb, cheltuielile românilor pentru nevoi culturale şi pentru petrecerea timpului liber reprezentau, în 2001, sub 5% din bugetul familiei, faţă de 8% în Ungaria şi 9% în zona Euro. Să nu uităm că venitul mediu în zona Euro e cam de 12 ori mai mare ca la noi.

Mă opresc pentru că, între timp am aflat că statisticile sunt ca bikini: ce arată e sugestiv, ce ascund e esenţial.