Cu o luna si jumatate in urma, am observat in trecere desene isteţe ascunse puşteşte sub un text rebel. Cu puţin timp în urmă, „Nu mai am ţigări” a murit şi s-a(u) născut, din cenuşa ţigărilor, Schitzuici.
Am găsit-o ascunsă, într-un colţ al blogului, sub un text care promite (soon to be more) pe:


Mi-au plăcut deocamdată:

.............Beautiful mind............................. şi ..........................Melc

Mi se pare interesantă şi Deskmate (de unde ai luat cuvântul Cristina?):

Apărut cu doar doi ani în urmă, podcastingul (distribuţia prin internet a unor fluxuri de fişiere audio, preponderent în format MP3) s-a dezvoltat în ultimul an cât alte tehnologii în 10 ani. Bloggerii şi feed-urile în format XML i-au fost ursitoare. Daca ii ceri azi lui Google sa-ti povestească despre Podcast, îti oferă peste 62 de milioane de posibilităţi.
Boomul podcasturilor a atras şi cărţile către un format care poate fi ascultat. Audiobooks free permite descărcarea în calculator, în format MP3, a peste 600 de cărţi clasice în limba engleză.
Cărţile sunt citite de actori, în engleza britanică şi oferă o modalitate de perfecţionare pentru cei care învaţă engleza şi – probabil – o soluţie de adaptare la engleza de dincoace de ocean, pentru cei care au învăţat engleza americană.
Înregistrarea e simplă şi gratuită. Din păcate, descărcarea gratuită asigură doar 8kb/s. La o calitate mai bună, preţul este între 3 şi 6 dolari.
Mărturisesc că n-am încercat să descarc ceva de pe sit.

Postscriptum întârziat Mulţumesc Carmen Holotescu pentru că informatia despre talkr din părerea la scrisoarea precedentă m-a determinat să încerc să aflu ce se mai întâmplă în lumea podcastingului şi să ajung, din greşeală, printre cărţile vorbitoare.

Deşi transformarea unui text scris în vorbe spuse stârneşte, de multă vreme, interesul programatorilor, traducerea procedurii în aplicaţii practice a fost relativ restrânsă. Ştiam că metoda e folosită pentru învăţarea limbilor străine şi că permite oamenilor care nu pot vorbi să comunice prin telefon.
Am întâlnit chiar şi un sit demonstrativ şi am ascultat o sinteză mediocră a unor texte scurte scrise de mine. Am mai citit cu mirare că a fost brevetat un sintetizator care traduce gândurile în vorbe.
Căutând, la rugămintea unui amic, informaţii despre sinteza sunetelor, Google mi-a povestit că o firmă specializată în tehnologia specifică Call Centerelor oferă, printre altele, un program de transformare a vorbelor în date care pot fi citite de calculator, un program de recunoaştere a vocii interlocutorului şi un program de sinteză vocală a unui text existent.
Nu sunt mulţi ani de când a apărut noţiunea de "Call Center". Alături de multe alte mecanisme de marketing bazate pe comunicaţii şi pe tehnologia informaţiei, Call Centerul a cunoscut o dezvoltare explozivă.
Oferta de care vorbeam arată că tendinţa de externalizare a activităţii de Call Center către ţări cu lefuri mici, care dădea speranţe de joburi şi unor tineri români vorbitori de limbi străine, este înlocuită de tendinţa de „robotizare” aproape completa a acestor servicii. Cu alte cuvinte, zice oferta, o companie care dispune de o bază de date bine pusă la punct poate reduce foarte mult numărul oamenilor care răspund la telefon, cumpărând cu 6000 de dolari un sistem care funcţionează 24 de ore pe zi, şapte zile pe săptămână.
Şi pentru că metodele moderne de marketing presupun prezentarea spectaculoasă a mărfii, un text englezesc introdus în caseta „Text To Voice Demonstrations” transformă un text scris în vorbe spuse clar de una din vocile oferite, la alegere.
Mie mi-a plăcut felul în care vocea virtuală a americanului Frank a pronunţat „Bună ziua. Ce mai faci?” E drept că a trebuit să scriu „Buna ziua. Cha mai fatch?”

Până la urmă, sinteza vocii din text scris şi-a găsit un debuşeu spectaculos. E un succes care nu-i bucură deloc pe cei care sperau că dezvoltarea sistemelor Call Center le va oferi locuri de muncă.

De obicei, controlul medical al ochilor acordă o atenţie redusă câmpului vizual, deşi imperfecţiunile acestuia afectează serios siguranţa conducerii automobilului, siguranţa traversării unei străzi şi reduc performanţele în alte activităţi.
Testvision oferă o metodă de determinare online a eventualelor anomalii ale câmpului vizual, certificată de doi medici oftalmologi de la Spitalul Universitar din Liverpool.
Testul utilizează Macromedia Flash Player. Dacă nu-l aveţi instalat, vi se oferă spre încărcare variantele pentru Internet Explorer sau Netscape.
Eu folosesc Avantbrowser care funcţionează perfect cu Flash Playerul instalat pentru Internet Explorer. Cum n-am folosit niciodată browserele Opera, Mozzila, Firefox nu ştiu cum lucrează aceste browsere în flash, dar presupun că Macromedia nu face abstracţie de succesul lor din ultima vreme.

New Mood este un proiect de cercetare ştiinţifică finanţat de Uniunea Europeană, care are ca obiect cauzele, consecinţele şi tratamentul depresiei.
Cercetarea este coordonată de directorul Centrului de Neurologie şi Psihiatrie al Facultăţii de Medicină din Manchester.
Situl NewMood de la Mancester propune 3 teste care mi s-au părut interesante şi ale căror rezultate oferă, paradoxal, informaţii despre măsura în care persoana testată este afectată de depresie.
Primul test oferă o caracterizare a personalităţii Dvs. bazată pe 10 răspunsuri;
Al doilea vă analizează apetitul pentru risc;
Al treilea test vă cere să descifraţi felul în care chipul oamenilor exprimă starea lor de spirit.

Cei dispuşi să ofere răspunsuri echipei de cercetare pot avea şansa să câştige 100 de lire sterline!!!

Printr-o tehnologie botezată Robolase, o comandă transmisă prin Internet de la Universitatea din Queensland, Australia a făcut o gaură cu un diametru mai mic decât un micron într-o celulă vie dintr-un laborator al Universităţii Irvine din California.
Calculatoarele sursă şi destinaţie aveau conexiuni cu banda de 1 GB/s, bisturiul cu laser era controlat, în timp real, de un microscop cu laser, iar celula era un spermatozoid care a fost identificat, imobilizat şi operat de la distanţă.
Specialiştii consideră că experimentul realizat deschide calea chirurgiei la distanţă.
În occident, toţi medicii au asigurare de malpraxis. Îşi vor face asigurare şi providerii de Internet?

Am nimerit, din întâmplare, pe situl unei companii de IT din Focşani. Am remarcat acolo 20 de teste "de cultură generală". Multe din ele mi-au plăcut.
Găsiţi şi teste cu teme mai restrânse cum ar fi cele care au ca subiect expresiile celebre, automobilele, mitologia sau pe Constantin Brâncuşi,
Multe teste oferă răspunsurile corecte însoţite de explicaţii, aşa că uneori e util să reveniţi şi să răspundeţi greşit, pentru a afla mai multe despre ceva ce aţi reţinut întâmplător
Nu ştiam de unde vine expresia “coadă de topor”. Din testul cu expresii celebre, am aflat că:
“In poezia “Toporul şi pădurea”, Grigore Alexandrescu povestea cum un ţăran a încercat vreme indelungată sa taie copacii dintr-o pădure numai cu fierul unui topor, chinuindu-se degeaba. In momentul când a făurit din lemnul unui arbore o coadă pentru toporul său, activitatea a devenit mult mai spornică. Creanga din care s-a cioplit coada a trădat pădurea. Expresia “a fi coadă de topor” este folosită pentru a arăta complicitatea cuiva la o acţiune dăunatoare colectivitaţii din care face parte.”

Chiar dacă are aproape un an de când s-a născut, Google Suggest nu s-a bucurat de notorietatea altor produse ale corporaţiei care stârneşte multă ranchiună la Microsoft. Poate pentru că e unul din accesoriile ascunse ale motorului de căutare, ca şi Google Uncle Sam.
Incepând de la a doua literă scrisă, motorul sugerează variantele cu cele mai multe rezultate. L-am încercat de câteva ori, cu rezultate bune, cînd ţinta căutării era ambiguă. Tot cu Suggest am descoperit, în apropierea unei destinaţii către care mă îndreptam, All Net Tools, o adresă cu unelte folositoare în drumurile pe Internet, peste care n-aş fi dat dacă porneam căutarea fără modestul Suggest.
Pentru cei care n-au răbdare să răscolescă într-o trusă de scule, voi reveni asupra acestui sit.

Ideea steganografiei, adică a ascunderii unor mesaje în obiecte inofensive, s-a născut în Grecia antică (steganos înseamnă acoperit iar graphein, scriere). În informatica modernă steganografia se realizează prin înscrierea mesajului ascuns în câte un bit din fiecare octet al unei imagini color. Modificarea nu poate fi detectată de ochiul omenesc.
Folosirea steganografiei în e-mail sau pe situri nu e interzisă de nici o lege, deşi se pare ca a fost folosită pentru pregatirea atentatelor din 11 sept 2001.

Aici găsiţi un program gratuit de disimulare a unui text într-un fişier wav sau bmp. Il puteţi folosi, de exemplu, pentru transmiterea unui mesaj confidenţial prin e-mail, atunci când adresa destinatarului este folosită în comun de mai multe persoane.
Mesajul trimis nu trebuie să aibă mai mult de 1/8 din numărul de biţi al mesajului vizibil.

Am mai găsit un material despre detectarea mesajelor steganografice pe Internet şi o analiză a 12 softuri de steganografie.

In situl Harti online găsiţi harta lumii, hărţile continentelor, hărţile ţărilor din Europa şi din Asia, harta României dar şi planurile municipiilor, lista străzilor, planul zonei în care se află strada căutată, planurile staţiunilor de pe litoral cu localizarea hotelurilor.
Alături am micşorat zona Pieţii Revoluţiei din Bucureşti.
Situl vă mai oferă codul poştal al oricărei localităţi din România, vremea în următoarele ore şi în următoarele zile în diverse localităţi, linkuri către publicaţiile, posturile de radio şi de televiziune locale şi centrale. şi alte informaţii de tot felul.
Chiar dacă amploarea informaţiilor de pe situl realizat de o companie de soft din Braşov e de apreciat, cantitatea mare de informaţii neactualizate reflectă dificultăţile pe care le întâmpină un serviciu gratuit cu publicitate puţină.
Înainte de a descoperi acest sit, am accesat, pentru a găsi hărţi şi planuri de localităţi, situl englezesc Multimap care detaliază străzile din Bucureşti, de exemplu, până la scara 1/5000.
E drept că pentru a hoinări pe hărţile ţărilor dezvoltate e de preferat să încărcaţi Google Earth .

Mi s-a întâmplat de mai multe ori să trimit un e-mail şi să primesc răspunsul că adresa destinatarului nu e validă. Dar mi s-a întâmplat să aflu că unele mesaje nu au ajuns la destinaţie, fără să primesc o înştiinţare că mesajul e refuzat sau că adresa e incorectă.
Mailtester e o unealtă cu care se poate verifica validitatea unei adrese de e-mail.
Am controlat contactele cu care nu am schimbat mesaje de mai multă vreme. Cu o excepţie (serverul de poştă Yahoo nu permite verificarea) am făcut o treabă care mi se pare utilă.

Pe un sit românesc, un test cu o prezentare amuzantă e intitulat “test IQ”. Eu cred că cere doar logică şi răbdare.
Mărturisesc că m-a cam chinuit, dar vă asigur şi eu că poate fi rezolvat.

Legile Internetului este un sit românesc remarcabil care se ocupă de problemele juridice ale transmiterii şi înregistrării datelor.
Găsiţi aici texte legislative româneşti şi străine, elemente de jurisprudenţă, studii şi articole, ştiri la zi, un forum, linkuri către resurse româneşti şi străine.
Transmiterea datelor la distanţă are azi implicaţii majore în mai toate domeniile, de la actele de stare civilă la reţetele compensate şi de la informaţiile din presă la impozite sau la serviciile bancare şi – în consecinţă – ridică probleme juridice din cele mai diverse.
Pe sit pot fi găsite informaţii juridice legate de comerţul electronic, de dreptul de autor, de semnătura electonică, de plăţile electronice, de protecţia datelor cu caracter personal, de criminalitatea informatică, de pornografia pe Internet şi nu numai.

La Convertor.ro găsiţi cursul valutar BNR şi cel al unor case de schimb, puteţi face conversia unor sume dintr-o valută în alta pentru fiecare curs, puteţi afla cursul la o anumită dată, puteţi urmări evoluţia cursului leului faţă de principalele valute într-o perioadă aleasă sau media cursului pentru diverse perioade.

Ora pe glob este un sit util pentru cei care călătoresc pe meleaguri îndepărtate sau au de purtat convorbiri telefonice la mare distanţă, dar poate răspunde şi curiozităţii celor care se mulţumesc să călătorească doar pe pe hartă.
Cu un singur clic, situl oferă ora exactă în câteva sute de oraşe de pe glob.
Dar dacă ai o ţintă precisă şi vrei să pleci în oraşul Paramaribo, capitala statului Surinam din America de Sud, afli cât este ceasul acolo, că ora locală este GMT-3 ore, că azi soarele a răsărit la ora 6:33 şi apune la 18:45, mai afli latitudinea şi longitudinea oraşului, prefixul telefonic dacă suni din România, distanţele până la alte localităţi şi cum poti cumpăra online cărţi sau hărţi care să-ţi fie de folos.
Situl oferă o grămadă de posibilităţi de personalizare a informaţiilor oferite. Pot fi generate tot felul de calendare, se pot organiza diverse agende care să ţină seama de diferenţele orare şi multe altele.
Aici am alcătuit un ceas care arată ora la Bucureşti, New York şi Tokio.

Vă propun să vă destindeţi un pic cu câteva teste şi iluzii optice grupate într-un fişier Powerpoint pe care l-am primit prin e-mail şi l-am lăsat în gazdă la un depozit de fişiere.
Cred că e mai comod să copiaţi fişierul pe harddiscul Dvs şi să-l deschideţi acolo.

În varianta deschiderii directe, am reuşit să rulez slide-urile doar cu tasta stângă a mausului sau cu Page Up/Page Down.

Lawrence Lessig, profesor de Drept la Universitatea americană Stanford, este azi un vârf de lance al celor care militează în întrega lume pentru softul open source si pentru restrângerea “la limita bunului simţ” a drepturilor de proprietate intelectuală în orice domeniu.
Lessig a creat conceptul Creative Commons şi a devenit preşedintele proiectului omonim.
Cu un an în urmă a fost publicată la Penguin Books prima carte scoasă de o mare editură sub licenţă Creative Commons, fără copyrightul uzual. Cartea se numeşte Cultura liberă şi este scrisă de Lawrence Lessig. Publicată, la scurt timp după apariţie, în format electronic şi disponibilă gratuit pentru scopuri necomerciale, noua carte a lui Lessig a devenit repede bestseller.
În limba română cartea e disponibilă gratuit, online în varianta Wiki, sau încărcată si citită offline de pe situl cartea.info.
Mie, cartea „Cultura liberă” mi se pare senzaţională. Ce poate fi senzaţional în problematica drepturilor de proprietate intelectuală, un atribut specific naţiunilor civilizate, printre care vrem să ne numărăm şi noi?
În introducerea cărţii, citim:
„Când un bătrân se aşeza pe vremuri pe o bancă în parc şi spunea poveşti pentru copii sau pentru adulţi, era vorba de cultură non-comercială. Când un compozitor creează un cântec sau când un scriitor publică un roman, cultura devine comercială”.
Ne-am obişnuit să considerăm că legile copyrightului privesc, în primul rând, muzica, filmele, cărţile şi alte creaţii din domeniul culturii.
Cartea lui Lessig demonstrează că tendinţele actuale a copyrightului frânează progresul ştiinţei, blochează educaţia şi – nu în ultimul rând – ucid oameni.
„Pe glob sunt peste 35 de milioane de oameni infectaţi cu SIDA. 25 de milioane trăiesc în Africa sub-sahariană. 17 milioane au murit deja”. Aşa începe capitolul Concluzii din cartea Free Culture a profesorului Lawrence Lessig...

Populaţia globului creşte, dar imbătrâneşte. Este concluzia ce va fi analizata în Franţa de 2.000 de specialişti în demografie din toată lumea. Populaţia din România face notă aparte, pentru ca îmbătrâneşte, dar şi scade.

Un român face senzaţie în spectacolele americane de circ.

Ministrul Educaţiei si Cercetării, Mircea Miclea, a declarat la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, ca până în anul 2008 toate şcolile din mediul rural vor fi conectate la Internet.

Magazinul alimentar românesc “Aprozar” din Toronto a împlinit la sfârşitul lunii trecute patru ani de la înfiinţare.

Românii vor avea parte anul viitor de o campanie inedită care îi va îndemna să se apuce de citit. Campania, care s-a bucurat de un mare succes în Statele Unite ale Americii, se va desfăşura sub titulatura “Get Caught Reading” şi va face parte dintr-un proiect cofinanţat de Comisia Europeană.

Cornelia Day Resort a fost nominalizata anul acesta “The Best of the Best” de catre Robb Report şi plasata în categoria “Finest Spa”, o performanta extraordinara pentru Cornelia Zicu, creatoarea românca a acestui salon de frumusete de pe faimoasa 5th Avenue din inima Manhattanului new-yorkez.

Tradiţie începută acum doi ani, Zilele Zalăului nu au lipsit nici de această dată din viaţa românilor stabiliţi în zona metropolei Chicago.

Textele de mai sus sunt extrase din numărul pe luna august 2005 al publicaţiei americane în limba română Gândacul de Colorado care merită o vizită, după părerea mea.

Ce vedeţi alături e doar mascota ei. E din Iaşi, e plină de imaginaţie şi e nostimă foc. Cred că reuşeşte să le placă şi ardelenilor când apare, în haine noi, în fiecare joi.
O găseşti la adresa ascunsă sub Dezavantaje şi chiar dacă se ocupă cu predilecţie de subiectele de interes local nu le neglijează nici pe cele care privesc restul ţării.

Aproape fiecare rubrică e ilustrată cu fotografii montate cu haz înţepător.
Subîntitulată cu seriozitate igenuă ”Săptămânal de satiră politică şi divertisment lingvistic”, publicaţia electronică Dezavantaje are şanse mari să vă placă mai mult decât unele publicaţii de anvergură naţională.

Daca printre folderele pe care le accesaţi frecvent sunt subfoldere şi dacă nici măcar nu sunt grupate în aceeaşi partiţie, aşa cum se întâmplă pe harddiscul meu, puteţi să vă simplificaţi mult existenţa încărcând un progrămel gratuit numit Folder View.
Mi-a zis un amic că soluţia e utilă chiar dacă arborele discului dur nu e atât de încâlcit ca la mine.
Folder View introduce în Windows Explorer o bară suplimentară în care puteţi pune scurtături la folderele pe care le folosiţi des, indiferent unde se află ele. În plus, în fereastra pe care o obţineţi cu clic dreapta pe un fisier sau pe un folder selectat în Explorer, apar două facilităţi noi: Copy to şi Move to către folderele Dvs. uzuale, scutindu-vă de manevrele clasice de copiere si mutare.
După cca o săptămână de lucru cu Folder View, în combinaţie cu câteva din scurtăturile de tastatură despre care am scris ieri, mi-am simplificat multe manevre.

O părere: dacă vă decideţi să folosiţi Folder View şi il setaţi să pornească în My Documents, e mai comod să-i eliminaţi, din setare, subfolderele care apar în bara nou introdusă. Trimiteţi în Folder View numai subfolderele din My Documents pe care le folosiţi des.