Un articol din Adevărul ne povesteşte cum trăieşte Iacob Şiman din Ibăneşti, Mureş care n-a avut niciodată electricitate, dar la 67 de ani, nici nu-i mai vede rostul. După atâţia ani de gospodărire fără canalizare, televizor şi curent, simbolurile civilizaţiei pentru el sunt doar un moft.
Omul n-are bani, are o pensie de 350 de lei care-i ajunge pentru pâine. Dar are porci în tot anul, pe care-i pregăteşte ca să ţină multă vreme. N-are nevoie de frigider sau congelator pentru asta. În pod ţine afumătura, oasele şi cârnaţii, în dulapul din bucătărie, carnea e pusă la untură în borcane mari şi în bidoane stă slănina cu sare.
Are o curte mare, măturată şi cosită, cu o şură mare cu pereţii acoperiţi cu şindrilă. Casa este ţărănească, dar lungă şi frumoasă, cu lemnăria modelată, aşa cum se făcea odată.
Să fie asta fericirea adevărată şi nu cea către care tind nesătuii de bogăţii, printre care se numără şi patronul Adevărului.