O fundaţie din Cehia a organizat, pornind de la intenţia de a încuraja plantarea de copaci, un concurs pentru desemnarea arborelui european al anului 2011. Cum era de aşteptat, mesajul cehesc a fost recepţionat în special în ţările central şi est- europene.
În vârful ierarhiei se află în prezent, pe baza voturilor exprimate pe pagina Voting Tree of the Year a site-ului fundaţiei, un arbore din România şi unul din Bulgaria.
În ţara noastră, unde noţiunea de patriotism este pe cale de dispariţie, ne putem manifesta rămăşiţele acestei noţiuni, cândva primordiale, votând pe site TEIUL DIN LELICENI.
Am constatat cu uimire că diferenţa dintre numărul de voturi pentru teiul nostru şi cele pentru platanul bulgăresc a scăzut în cursul zilei de azi de la peste 700 la câteva zeci.
Iată câteva informaţii, culese de pe site, despre arborele pe care vă propun să-l votaţi urgent deoarece termenul limită este 6 martie, făcând sacrificiul de a comunica o adresă de e-mail valabilă pe care să confirmaţi votul şi de a completa succesiunea de litere care evită votul prin automate de spam.

Teiul de 500 de ani creşte la poalele dealului “Bocskorok hegye” din satul Leliceni, judeţul Harghita, are o înălţime de aproximativ 20 de m şi o circumferinţă de 3,9 m.
Copacul a fost plantat probabil în prima parte a anilor 1500. Trăieşte în memoria oamenilor ca fiind dintotdeauna un arbore singuratic, care a străjuit biserica. Nu există nici-o sursă, care să arate că în acest loc ar fi existat păduri sau terenuri plantate cu copaci. Avem foarte puţine informaţii despre tei. Trunchiul a fost înconjurat de borne îmbinate, care au fost folosite ca loc de discuţie a problemelor principale ale satului. Această tradiţie trăieşte şi în zilele noastre, doar bornele au fost schimbate cu bănci din scândură. De-a lungul secolelor, teiul a fost martorul a multor evenimente tragice. Satul din valea Banatuş, în vecinătatea arborelui, şi a bisericii, a fost năvălit de tătari în anul 1661, care au nimicit toată localitatea. După câteva decenii s-au întors tătarii, dar biserica şi copacul au rămas şi de această dată neatinşi. În amintirea acestui masacru, stă lângă satul actual monumentul „Véreskép”, despre care legenda zice că ricoşează glonţul inamicului şi îl ucide pe acesta. În prezent, pe vârful monumentului se află o cruce din piatră, care a împodobit biserica, atunci când aceasta încă nu avea turn. Cu ocazia construirii turnului bisericii crucea a fost transferată la acest monument, schimbându-l pe acesta dintr-un monument păgân în obiectul evlaviei creştine. Biserica primeşte forma actuală în anul 1806, teiul bătrân rămâne în paza ei până-n prezent. Conform înregistrărilor, copacul a supravieţuit multe catastrofe naturale, care s-au abătut asupra satului. Trebuie menţionată seceta ce a început în mai 1717 și a ţinut până în septembrie 1718, adică 17 luni. În acest timp, nu a căzut nici un strop de ploaie, nici rouă, şi soarele a fost arzător. Fântânile şi râurile s-au uscat şi oamenii au fost nevoiţi să migreze în alte părţi. Seceta lungă nu a lăsat în viaţă plantele din împrejurimi. S-a uscat totul, numai teiul a rămas în viaţă, probabil fiindcă a fost deja înrădăcinat adânc în pământ. În anii 1854 -1857 aşezarea a fost afectată de grindină, care a distrus culturile agricole şi a afectat biserica şi împrejurimile ei. Locul de pe deal ales pentru tei s-a dovedit a fi o alegere norocoasă, fiindcă astfel a fost ferit de mai multe incendii, care au distrus satul şi de inundaţiile din anul 1864, care i-ar fi fost fatale, dacă copacul era mai aproape de sat. Arborele este un important simbol al regiunii. Pe lângă respectul localnicilor, a câştigat și respectul şi admiraţia autorităţilor. Datorită acestui respect, în anul 1992 a fost declarat monument al naturii, conform Registrului monumentelor judeţului Harghita. Datorită acestei protecţii şi respectului, este posibil că va păzi biserica şi satul şi de acum înainte pentru o lungă perioadă de timp.

P.S. 5 martie
Ieri dimineaţa teiul nostru avea un avans de peste 700 de voturi. Azi la ora 11 paltinul bulgăresc conducea cu peste 600 de voturi.
Practic, faţă de cca 3000 de votanţi pentru noi, s-au adăugat aproape 4400 pentru bulgari. Pare absurd, ştiind că suntem de două ori mai mulţi decât bulgarii. Să fie de vină lenea românească?

P.S. 9 martie
În zilele de 5 şi 6 martie, numărul de voturi în favoarea arborelui din Bulgaria a crescut copleşitor. Constatând că foarte multe voturi sunt frauduloase, fundaţia cehă a oprit votarea şi a comunicat astăzi rezultatul final. Rezultatul comunicat după eliminarea voturilor frauduloase ne oferă un mărunt prilej de mândrie.
Pentru că astfel de prilejuri sunt rare, să ne bucurăm.