Check out this page in {0} translated from {1}translated fromOriginal:Translated:Automatic translation powered by Microsoft® TranslatorStart translatingStop translatingCloseClose and show original pageSelect
Indiferent de tipul şcolii pe care o parcurg, copiii învaţă mai multă sau mai puţină matematică. Pe unii îi pasionează, dar mulţi rămân cu o aversiune faţă de ea şi faţă de ştiinţele exacte. Formulele, teoremele, ecuaţiile nu sunt atractive. Şi mai puţin atrăgătoare este partea care trebuie învăţată pe dinafară. La o recentă conferinţă TED, un tânăr profesor de liceu a prezentat, cu farmec, un mod de restructurare a predării matematicii în şcoli care să asigure corelarea matematicii cu problemele curente din viaţă. De fapt, invitatul TED se referă la o modificare structurală a modului în care vor gândi şi vor decide în viitor liceenii de azi, pentru că - zice el - atunci deciziile lor îi vor afecta condiţiile de trai. Prezentarea, subtitrată în româneşte, durează 11 minute şi este axată pe ideea că nu reţinerea formulelor şi rezolvarea problemelor sunt esenţiale, ci modul în care sunt enunţate problemele şi implicarea raţiunii.
Pentru că atunci când scormonesc, de voie, de nevoie, universul webului, dau peste multe chestii simpatice,
enervante, interesante, uimitoare sau utile, parcă ar fi bine să spun câte ceva despre cele care mi se par ieşite din comun.