Se implinesc în această lună două decenii de când a luat fiinţă SMURD (Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare), la început embrionul şi ulterior cea mai apreciată componentă a sistemului public (nu privat) românesc de intervenţie rapidă pentru salvarea vieţii oamenilor în situaţii grave. SMURD este un serviciu la nivelul standardelor occidentale, în care sunt implicaţi foarte mulţi voluntari.
Am aflat cu întârziere că, în acest an, a luat fiinţă TEDx Bucureşti, o platformă locală afiliată la TED (Technology, Entertainment, Design), organizatorul a două conferinţe mondiale în fiecare an, la care sunt expuse idei strălucite din cele mai diverse domenii, de către celebrităţi de talie mondială dar şi de oameni obişnuiţi (adesea tineri) ale căror idei sau realizări sunt sau promit să devină soluţii importante pentru diferite aspecte ale vieţii).
La prima sesiune a TEDx Bucureşti, care a avut loc în luna mai, a fost invitat şi doctorul Arafat, român de origine palestiniană, care a reuşit să ţină în priză mai mult de o jumătate de oră publicul din sală, povestind istoria SMURD, peripeţiile şi lupta aprigă pe care a dus-o cu mentalităţile din sistemul nostru medical pentru a atinge performanţele de azi ale SMURD. Pe undeva, prezentarea sa mi s-a părut la fel de fascinantă ca filmul “Moartea Domnului Lăzărescu, oferind descrierea unei performanţe atipice, total opuse celei din film, care ar trebui să ne dea speranţe.
Să ne gândim cu respect şi recunoştinţă la medicii care reuşesc să depăşească tarele sistemului nostru medical, prin competenţă şi devotament, ca Dr. Raed Arafat, sau mai puţin cunoscuţii Dr Marcel Vasile Tanţău de la Spitalul Clinic de Adulţi din Cluj sau Dr. Florin Baltă de la Spitalul de Oftalmologie din Bucureşti (ultimii doi i-am numit în baza unor experienţe personale).