Hoinar pe web
Site-uri care mi-au atras atentia
TRANSLATE MY BLOG IN ENGLISH OR INTO DIFFERENT LANGUAGES
Românce celebre
Cunoscute, fie pentru performanţe cu totul deosebite în carieră, fie pentru că sunt primele femei din lume care au îmbrăţişat o profesiune care, până ele, era exclusiv bărbătească,
şase românce figurează într-un TOP 60 american al femeilor care au schimbat lumea.
Etichete: De pe la noi
Chibritul românesc
Multe sunt lucrurile care nu se ma fabrică în România
România nu mai produce chibrituri din 2005, când s-au închis fabricile de la Brăila şi Gherla. În 2000, se închisese şi fabrica de la Bucureşti.
În România, lumea chibriturilor e în mare parte a unor afacerişti inteligenţi din Cluj. Fac bani frumoşi din chibrituri, dar beţele vin din Cehia şi Polonia. Investiţia iniţială a fost de 15.000 de euro. După doar şase luni de activitate, firma a anunţat un profit de 15.000 de euro.
Etichete: De pe la noi
Oraşul Sulina
Oraşul Sulina are o vechime de aproximativ 2700 de ani şi este situat la cea mai joasă altitudine din ţară, de doar 4 metri deasupra nivelului mării, dar şi în cel mai estic punct al României.
Iniţial, Sulina a fost un sat de pescari, statutul de oraş căpătându-l în secolul XIX, prin Tratatul de la Paris din 1856, odată cu stabilirea Comisiei Europene a Dunării în aceasta localitate.
Etichete: De pe la noi
Avem lăcaşuri de cult
În fiecare zi după Revoluţie, în România a mai apărut o biserică nouă.
În ultimii 26 de ani, numărul unităţilor de învăţământ din România a evoluat invers proporţional cu cel al bisericilor. Practic, avem o şcoală la 4 biserici.
Etichete: De pe la noi
Neştiute despre Calea Victoriei
Calea Victoriei, pe lungimea pe care o cunoaștem astăzi, a fost construită în 1692 de către Constantin Brâncoveanu, pentru a face legătura, cât mai rapid, între palatul domnesc din București și cel de la Mogoșoaia. Strada era pavată cu trunchiuri de copaci, iar străzilor astfel pavate li se spunea “poduri”. Prima denumire a străzii a fost Podul Mogoșoaiei.
Etichete: De pe la noi
Tăierea moţului
Printre tradiţiile româneşti figurează şi
tăierea moţului. Copilului i se taie o mică zonă din păr şi i se pune în faţă o tavă cu diverse obiecte din care cel mic alege unul care simbolizează viitoarele preocupări dominante ale pruncului: carte, bani, maşini etc.
Etichete: De pe la noi
Germanii dobrogeni
În intervalul de 100 de ani dintre 1840 şi 1940, se stabiliseră în Dobrogea aproape 20.000 de etnici germani, care au migrat din Rusia şi – în special – din Basarabia aflată sub ocupaţie rusească. În 1940, cca 15.000 dintre ei au părăsit Dobrogea, strămutându-se în Germania.
Aproape toţi
etnicii germani din Dobrogea locuiau în zonele rurale. Localitatea Schitu a fost întemeiată în 1897 de germani.
În imagine, biserica catolică din Mihail Kogălniceanu.
Etichete: De pe la noi
Autostrăzile din România
În anul care s-a încheiat au fost inauguraţi doar 24 de kilometri de autostradă. Puteţi urmări
harta autostrăzilor noastre, de la cele care figurează doar în planuri până la cele aflate în exploatare, dar şi o analiză a situaţiei autostrăzilor.
Etichete: De pe la noi
Cum se numeşte ţara noastră?
La postul local de televiziune „Prahova TV”, una din emisiunile cele mai apreciate se numeşte „Vax Populi”. Realizatorul emisiunii, Răzvan Anghelescu, pune unor oameni întrebări deosebit de simple, după care prezintă răspunsuri care vădesc o cumplită ignoranţă. Oamenii ignoranţi sunt folosiţi în interesul lor de primari, de preoţi, de parlamentari, ne spune jurnalistul.
Vă propun să urmăriţi
emisiunea „Cum se numeşte ţara noastră.
Etichete: De pe la noi
Şperţul, boală veche la noi
Corupția este o boală care macină de mult timp statul român.
Aflăm dintr-un articol publicat în anul 1934 că plocoanele şi comisioanele frauduloase au însumat, în cinci ani din perioada interbelică, patru miliarde de lei.
Etichete: De pe la noi
Kilometrul 0
Deoarece piața Sf. Gheorghe e socotită drept centrul geografic al Bucureștilor, s-a ales acest punct pentru “kilometrul 0", de la care se măsoară distanţele spre toate locurile din ţară.
O revistă publica în anul 1938
informaţii despre kilometrul 0 proaspăt introdus atunci. Monumentul care marchează kilometrul 0 este conceput de sculptorul Constantin Baraski şi are o istorie zbuciumată.
Etichete: De pe la noi
Autostrăzi în România şi Europa
Un infografic din anul 2012 prezintă realizări şi costuri întristătoare în costrucţia de autostrăzi în România. Ineficienţa construcţiei autostrăzilor s-a menţinut şi în ultimii ani.
Etichete: De pe la noi
Palate dispărute din Bucureşti
În a doua jumătate a secolului XIX şi la începutul secolului XX s-au construit în Bucureşti numeroase clădiri impresionante, multe din ele
palate aflate în proprietate publică sau privată. Modernizările interbelice şi demolările comuniste le-au înlocuit cu construcţii, de cele mai multe ori, banale.
Etichete: De pe la noi
Involuţia Băilor Herculane
Băile Herculane, staţiunea montană cu o istorie de 2000 de ani, despre care împăratul Franz Iosef al Austriei spunea, în 1852, că este "cea mai frumoasă stațiune de pe continent", devine o paragină, sub un văl urât de degradare şi nepăsare.
Etichete: De pe la noi
Facultăţile care produc şomeri
Universitățile româneşti produc, anual, peste 110 000 de absolvenți.
Există numeroase facultăţi cu nume sonore, la care concurează 8-10 candidaţi pe un loc, ale căror absolvenţi nu sunt căutaţi de nimeni sau pentru care nu există posturi disponibile. Printre
facultăţile cu cerere 0 pe piaţa muncii figurează facultatea de geografie, cea de jurnalism, cea de management sau de ştiinţe politice.
Etichete: De pe la noi
Necazuri cu manualele şcolare
Povestea manualelor şcolare româneşti este la fel de tristă ca situaţia din spitale.
Oficial, manualul şcolar e instrument de bază gratuit pentru toti elevii - până în clasa a X-a. Neoficial, piaţa manualelor e estimata la 50 de milioane de euro. În ultimii 5 ani, editurile au supt de la Ministerul Educaţiei peste 23 de milioane de euro - doar din retipărirea manualelor depăşite.
Copiii fac in continuare meditaţii, cumpără biblioteci întregi, la presiunea profesorilor şi încearcă să fenteze examenele, iar şcoala româneasca îşi rateaza scopul de a pregăti oameni pentru viaţă.
Etichete: De pe la noi
Mulţi români cred în minuni, deochi, blesteme
Un sondaj efectuat la sfârşitul anului trecut arată că peste trei sferturi dintre români cred că există minuni şi îngeri, iar peste 50% cred în puterea blestemelor şi în existenţa demonilor.
Etichete: De pe la noi
Pentru că atunci când scormonesc, de voie, de nevoie, universul webului, dau peste multe chestii simpatice,
enervante, interesante, uimitoare sau utile, parcă ar fi bine să spun câte ceva despre cele care mi se par ieşite din comun.