Am folosit o aplicaţie Google, nu foarte răspândită, încercând să-mi explic câte ceva din ce se întâmplă la noi şi în lume.
Considerând că o diagramă a consumului de energie electrică pe cap de locuitor ar trebui să exprime nivelul de trai îmbinat cu tendinţele de dezvoltare, am urmărit acest indicator pe parcursul câtorva zeci de ani, în ţările pe care le-am selectat. Selecţia mea este subiectivă, deci discutabilă.
Ultimele date obţinute de la Banca Mondială pentru indicatorul ales datează din 2007, deci sunt anterioare începerii recesiunii.
Voi încerca să transpun într-un tabel consumul de energie electrică, în kWh pe cap de locuitor, în anul 1989 şi în anul 2007, înscriind în cea de a treia coloană evoluţia procentuală între anii respectivi iar în cea de a patra consumul fiecărei ţări în anul 2007 raportat la cel al României.
Vă mărturisesc că nu m-a mirat creşterea consumului de energie electrică pe locuitor din Coreea de Sud de la o valoare cu o treime mai mică decât cea de la noi în 1989, la un consum de 3,5 ori mai mare decât al nostru în 2007, ci diferenţa dintre România şi Bulgaria. Apoi m-am gândit la infrastructura noastră şi mi-am zis că cifrele din grafic reflectă şi modul în care a fost gestionată economia României de către cei pe care i-am ales să ne conducă în ultimii 20 de ani.
Aplicaţia Google pe care am folosit-o este Public Data Explorer din care am selectat “World Development Indicators” şi din grupul “Environment” am ales “Electric power consumption (kWh per capita)” şi aspectul diagramei.
Dacă vă interesează situaţia din alte ţări, selectaţi-le pe cele pe care le preferaţi din coloana din stânga şi deselectaţi-le pe cele care nu vă interesează.
Dacă doriţi, vă puteţi alege un alt indicator şi altă formă de diagramă. Veţi constata, de exemplu, că în 2005 Bulgaria avea 98% din drumuri pavate, faţă de 30% la noi (graficul nu oferă date mai noi), că în 2008 când am avut parte de măririle substanţiale ale salariilor bugetarilor şi ale pensiilor, exportul de bunuri şi servicii reprezenta la noi 30% din produsul intern brut, faţă de 60% cât era acest indicator în Bulgaria.
În acelaşi an, numărul copiilor decedaţi la naştere era de 9 la mie în Bulgaria şi de 12 la o mie de naşteri la noi. Poate, această treime de nou născuţi morţi trebuie corelată cu starea asistenţei noastre medicale.
Să mai rămânem la convingerea că o ducem mai bine decât vecinii noştri de la Sud?