Articolul despre infrastructura Google pe care l-am citat ieri pe blog mi-a amintit că una din problemele care împiedică România să tindă către un nivel de dezvoltare decent este infrastructura noastră jalnică: autostrăzi terminate doar în declaraţiile televizate, şosele mizerabile, reţele de canalizare sub orice critică, reţele de alimentare cu energie electrică vechi şi subdimensionate care produc întreruperi frecvente etc., etc.

În lumea noastră cu o infrastructură de doi bani, mă tem că măririle (cu iz electoral) ale pensiilor şi salariilor bugetarilor, deficitul nostru comercial uriaş şi implicit deficitul de cont curent care fac ca inflaţia să scape de sub control, vor elimina din nou infrastructura dintre priorităţi, menţinându-ne în tembela subdezvoltare în care ne aflăm.
Dacă vom continua să nu ne implicăm, lăsând politicienii, jurnaliştii mercenari şi câţiva şefi dubioşi ai unor organizaţii ale societăţii civile să ne reprezinte, vom fi conduşi şi în viitor de alţi nemernici preocupaţi doar de propria bună stare. Iar dezinteresul cu care majoritatea oamenilor de rând încep să trateze alegerile este un atu care le permite ticăloşilor să nu se teamă că populaţia le-ar da cumetriile peste cap.
O dovadă în acest sens este şi unul amendamentele la legea bugetului pe 2008 care permite consiliilor judeţene, dirijate de diverşi Oprişani, să aloce bani localităţilor cum vor muşchii lor, prin derogare de la legea finanţelor publice locale. Aici este explicată această mârşăvie care va sacrifica numeroase drumuri judeţene.

Nu cu mult înainte de 1989, Ana Blandiana scria poezia "Eu cred" care începea aşa:
"Eu cred că suntem un popor vegetal,
De unde altfel liniştea
În care aşteptăm desfrunzirea?"
şi se încheia cu:
"Cine-a văzut vreodată
Un copac revoltându-se?"

Pentru ca versurile să nu fie valabile şi azi, îndrăznesc să vă fac o propunere: la toate alegerile care urmează, DUCEŢI-VĂ LA VOT. Votul este singura noastră armă de care le e frică îmbuibaţilor. Observaţi că se pregăteşte înmormântarea votului uninominal (în ambele variante).
Nu-i lăsaţi pe cei cca un milion de cointeresaţi în afacerile găştilor politice (cam 5% din populaţie) să aibă un cuvânt decisiv. Votaţi orice vi se pare mai puţin scârbos în momentul votului, cu riscul să fiţi decepţionaţi ulterior, dar implicaţi-vă.
Dacă sondajele vor arăta că românii au intenţia să voteze în masă, poate că politicienii îşi vor mai atenua hoţiile, de teamă că li se pot da peste cap cumetriile transpartinice.
Gândiţi-vă şi la faptul că dacă 30% dintre bucureşteni ar fi votat la europarlamentare, extremistul Laszlo Tokes n-ar fi fost azi parlamentar european.