vineri, decembrie 21, 2007
O carte de amuzamente matematice
Henry Ernest Dudeney (1857–1930) a fost un scriitor englez preocupat de probleme şi jocuri matematice şi logice.
Cartea sa Amuzamente matematice, publicată în 1917, este disponibilă în format electronic în biblioteca Proiectului Gutenberg şi - având în vedere că în anul care a trecut de la data includerii ei în bibliotecă (7 dec 2006) a fost descărcată de peste 1 milion şi jumătate de ori - pare să se bucure de succes.
Dacă vă interesează cartea şi doriţi să o descărcaţi pe hard disk, vă propun să o faceţi în format HTML, pentru un acces comod la răspunsuri care se obţin clicând pe titlul problemei: la pagina corespunzătoare a Proiectului Gutenberg clic dreapta pe HTML (în stânga paginii) şi Save target as.
Am ales un exemplu care sper să vi se pară interesant. În plus, dacă nu aflaţi răspunsul, verificarea soluţiei este şi ea incitantă pentru cei pe care îi amuză acest gen de probleme.
O PROBLEMĂ CALENDARISTICĂ (problema 416 din carte)
Dacă sfârşitul lumii ar avea loc în prima zi a unui secol, ce şanse sunt ca acest fapt să se petreacă într-o duminică?
Răspunsul îl veţi găsi mâine la Comentarii.
Henry Ernest Dudeney (1857–1930) a fost un scriitor englez preocupat de probleme şi jocuri matematice şi logice.
Cartea sa Amuzamente matematice, publicată în 1917, este disponibilă în format electronic în biblioteca Proiectului Gutenberg şi - având în vedere că în anul care a trecut de la data includerii ei în bibliotecă (7 dec 2006) a fost descărcată de peste 1 milion şi jumătate de ori - pare să se bucure de succes.
Dacă vă interesează cartea şi doriţi să o descărcaţi pe hard disk, vă propun să o faceţi în format HTML, pentru un acces comod la răspunsuri care se obţin clicând pe titlul problemei: la pagina corespunzătoare a Proiectului Gutenberg clic dreapta pe HTML (în stânga paginii) şi Save target as.
Am ales un exemplu care sper să vi se pară interesant. În plus, dacă nu aflaţi răspunsul, verificarea soluţiei este şi ea incitantă pentru cei pe care îi amuză acest gen de probleme.
O PROBLEMĂ CALENDARISTICĂ (problema 416 din carte)
Dacă sfârşitul lumii ar avea loc în prima zi a unui secol, ce şanse sunt ca acest fapt să se petreacă într-o duminică?
Răspunsul îl veţi găsi mâine la Comentarii.
Etichete: Carti-publicatii
Scris de Sorin
vineri, decembrie 21, 2007 1 comentarii
LINK
Comentarii:
Sorin a scris:
<< Înapoi la Blog
Sorin a scris: RASPUNS LA O PROBLEMA CALENDARISTICA
Prima zi a oricărui secol nu este niciodată duminică; nici miercuri sau vineri.
Evident, raspunsul se bazeaza pe calendarul gregorian.
Nu mi-am bătut capul cu demonstratia matematica a raspunsului, dar am propus-o grupului Mensa Romania si am primit de la Gabriel Parvan urmatorul raspuns:
365 * 400 + (400 / 4 - 400 / 100 + 400 / 400) e multiplu de 7 :D
Pentru cine nu si-a dat singur seama, raspunsul e cam asa: prima zi a
unui secol pica la fiecare 400 de ani in aceeasi zi a saptamanii.
Adica 1 ian 2001 a fost luni, 1 ian 2101 va pica intr-o sambata, 1 ian
2201 intr-o joi, 1 ian 2301 marti, si pe urma se repeta (luni,
sambata, joi, marti, luni,...). Numarul calculat mai sus reprezinta
numarul de zile din 400 de ani. Toti au cel putin 365 de zile, la care
se adauga zilele din anii bisecti (cei divizibili cu 4 sunt bisecti,
daca nu sunt divizibili cu 100, in afara de cei divizibili cu 400).
Faptul ca numarul e divizibil cu 7 inseamna pur si simplu ca exista un
numar intreg de saptamani in 400 de ani, asa ca zilele saptamanii se
repeta la fiecare 400 de ani.
Trimiteți un comentariu
Prima zi a oricărui secol nu este niciodată duminică; nici miercuri sau vineri.
Evident, raspunsul se bazeaza pe calendarul gregorian.
Nu mi-am bătut capul cu demonstratia matematica a raspunsului, dar am propus-o grupului Mensa Romania si am primit de la Gabriel Parvan urmatorul raspuns:
365 * 400 + (400 / 4 - 400 / 100 + 400 / 400) e multiplu de 7 :D
Pentru cine nu si-a dat singur seama, raspunsul e cam asa: prima zi a
unui secol pica la fiecare 400 de ani in aceeasi zi a saptamanii.
Adica 1 ian 2001 a fost luni, 1 ian 2101 va pica intr-o sambata, 1 ian
2201 intr-o joi, 1 ian 2301 marti, si pe urma se repeta (luni,
sambata, joi, marti, luni,...). Numarul calculat mai sus reprezinta
numarul de zile din 400 de ani. Toti au cel putin 365 de zile, la care
se adauga zilele din anii bisecti (cei divizibili cu 4 sunt bisecti,
daca nu sunt divizibili cu 100, in afara de cei divizibili cu 400).
Faptul ca numarul e divizibil cu 7 inseamna pur si simplu ca exista un
numar intreg de saptamani in 400 de ani, asa ca zilele saptamanii se
repeta la fiecare 400 de ani.
<< Înapoi la Blog
ABONEAZĂ-TE LA RSS
