Aflăm din Le Figaro că pe 21 aprilie s-a inaugurat la Paris Biblioteca Mondială Digitală, o iniţiativă a Bibliotecii Congresului american în colaborare cu UNESCO.
Biblioteca este organizată pe zone ale lumii, pe perioade din istorie, pe teme, după tipul suportului (cărţi, publicaţii, filme, fotografii) şi după sursele unde se găseşte documentul originar.
Biblioteca Digitală Mondială cuprinde documente foarte rare sau unicate, adunate din marile biblioteci de pe glob.

Părerea mea este că noua bibliotecă digitală, care cuprinde documente de mare valoare din multe ţări ale lumii, nu are încă un sistem de regăsire acceptabil şi nu se poate compara, deocamdată, cu principala ei resursă imensa bibliotecă digitală a Congresului american care conţine 15 milioane de documente, organizate în colecţii tematice. Biblioteca Congresului este cea mai vastă bibliotecă din lume (32 de milioane de volume).
Evident, majoritatea documentelor digitalizate sunt din Statele Unite (istoria şi cultura americană, publicaţii vechi, informaţii legislative) dar nu sunt neglijate nici pagini web din toate colţurile lumii, cum ar fi de exemplu Poezii româneşti.
Cred că merită menţionat şi faptul că Biblioteca Congresului are propriul său canal pe You Tube, unde pot fi găsite secvenţe filmate de mare valoare istorică.