Nu este vorba de New York Magazine (cu e în coadă) ci de o publicaţie în limba română a diasporei noastre.
Nu îmi propun să emit păreri despre punctele de vedere personale ale autorilor unor articole, dar trebuie să remarc că, după părerea mea, profesionalismul specialiştilor în diverse domenii care scriu în revista românească din New York este uneori net superior celui al multor „analişti” de tot felul, adesea incompetenţi sau cointeresaţi în dezinformarea publicului, pe care îi întâlnim în presa scrisă şi audiovizuală autohtonă.
Extragerea articolelor în format pdf constituie o complicaţie uşor de depăşit.

Pentru exemplificare, extrag câteva citate (urmăriţi sobrietatea informaţiilor despre România) din articolul Probleme majore ale lumii contemporane, partea a doua, publicat în numărul din 3 septembrie, sub semnătura profesorului Radu Mihalcea:

"Primele semne ale unui proces inflaţionist au apărut în 2002, odată cu creşterea cererii de produse semifinite în China: preţul oţelului s-a dublat în 2-3 ani, preţul aluminiului a urmat aceiaşi ascensiune. Au urmat produsele din cupru - al cărui preţ este în prezent de 4 ori mai mare decât în 2002 - şi multe altele.
...
Performanţele elevilor americani sunt într-o continuă scădere: o treime din elevii şcolilor medii din SUA nu termină studiile; o jumătate dintre cei care termină studiile medii nu sunt în stare să facă faţă cerinţelor colegiilor sau unei activităţi productive. Bill Gates a caracterizat situaţia actuală din învăţământul american ca fiind “depăşită de împrejurări”.
...
Situaţii similare se întâlnesc şi în ţările dezvoltate ale Uniunii Europene. Intreprinderile nu reuşesc să mai găsească inginerii tineri care să înlocuiască personalul în vârstă foarte bine calificat. În 2008, intreprinderile germane nu au reuşit să completeze locurile de calificare în producţie, din cauză că tinerii absolvenţi ai şcolilor medii nu îndeplinesc condiţiile minime pentru o activitate profesională! Situaţia nu este nouă, dar se agravează de la an la an.
...
Şi în România situaţia este asemănătoare: cu toate că economia românească se dezvoltă într-un ritm susţinut (circa 6% pe an, dublu decât cel mediu al Uniunii Europene), veniturile pensionarilor şi muncitorilor nu ţin pasul cu creşterea preţurilor. Pregătirea cadrelor de viitor lasă de asemenea de dorit: la un recent sondaj al OECD, şcolarii români în vârstă de 15 ani au performat cu 85% sub nivelul mediu al UE în disciplinele citit, matematică şi ştiinţă.
Nici performanţa studenţilor nu este mai bună, aşa că revista “The Economist” comentează, în numărul din 6 martie 2008: “Vremea când în România se puteau întâlni tineri plini de cunoştinţe şi de forţă creatoare a trecut de mult”.
O evoluţie contrară are loc în ţările asiatice: China pregăteşte anual de 5 ori mai mulţi ingineri decât SUA. Nivelul de pregătire al acestora este încă inferior celor al absolvenţilor americani, dar, prin cursuri post universitare, prin atragerea profesorilor cu renume mondial în universităţile chineze şi prin alte măsuri, calitatea învăţământului în China creşte de la an la an. Studenţii chinezi muncesc din greu pentru a asimila un nivel mai înalt de cunoştinţe şi doctoranzii sunt recunoscuţi în universităţile americane pentru tenacitatea lor".

Mi se pare remarcabil şi faptul că un articol precum Mahalaua politică românească poate fi pamflet, deşi este obiectiv şi se bazează aproape exclusiv pe citate şi pe informaţiile publicate de agenţiile de presă româneşti.