Un articol apărut la sfârşitul anului trecut în publicaţia britanică The Economist constata că aproximativ un miliard şi jumătăte de oameni cunosc engleza, deşi doar 400 de milioane de oameni au ca limbă maternă una din variantele acestei limbi. Unele prognoze susţin că în următorii 10 ani numărul cunoscătorilor de engleză va reprezenta o treime din populaţia globului.
Articolul la care mă refer aminteşte şi faptul că statisticile Uniunii Europene constată că o treime din populaţia britanică vorbeşte doar propria limbă şi că, din acest punct de vedere, doar ungurii stau mai rău.
În aceste condiţii, constată articolul, vorbitorii nativi de engleză vor trebui să înveţe să se exprime cât mai simplificat atunci când discută cu străinii vorbitori de engleză, care au devenit majoritari, dar dintre care cei mai mulţi folosesc un număr limitat de cuvinte englezeşti.
În consecinţă, variantele simplificate de engleză cum ar fi Basic English creată în 1930 cu un vocabular de 850 de cuvinte, Special English folosită după 1959 de postul de radio Vocea Americii, care cuprinde 1500 de cuvinte şi în special limbajele propuse mai recent, cunoscute sub denumirea Globish câştigă teren, odată cu globalizarea.
Varianta cea mai răspândită de Globish se bazează pe cartea scrisă de francezul Jean-Paul Nerrière, fost vicepreşedinte al IBM în Statele Unite, care limitează engleza pentru străini la cca 1500 de cuvinte. Site-ul coordonat de Nerrière demonstrează impactul pe care îl are Globishul în lumea francofonă, hispanofonă, în Turcia, Coreea, Italia etc. dar şi faptul că publicaţii prestigioase din media anglofonă cum ar fi The Times, Financial Times, International Herald Tribune şi Guardian (cel mai elogios) conştientizează necesitatea englezei simplificate.